Cum ne-am petrecut Revelionul și un gând pentru 2016

1 Jan 2016 by

Anul ăsta, de Revelion am stat acasă. Nu singuri, ci cu doi prieteni și ei amatori de jocuri de masă. Ora 12 ne-a prins cu revel 2015-2016un deficit de vreo 2 trasee la Ticket to Ride, am avut artificii și tort și alarmă de incendiu (din cauză de artificii) așa că putem spune că 2016 a început cu surle și cu trâmbițe. Mititica lipsește din poză pentru că la ora la care am făcut-o, se prefăcea că doarme. Dar în realitate, copiii s-au culcat foarte târziu, mult după miezul nopții, la final de partidă, când încercam să aflăm cine a făcut cel mai lung traseu și Irina, cu entuziasmul ei caracteristic, a dărâmat o cupă de șampanie peste cartonașele mele nou-nouțe. 2016Atunci le-am rugat pe amândouă să spună noapte bună și să o șteargă în pat. După ce am cules șampania de pe jos, m-am dus în camerele lor și le-am spus și eu lor noapte bună în felul meu. Nici un copil nu a fost traumatizat și nici agresat în timpul filmărilor, martori îmi sunt invitații. Ok, e posibil să le fi spus ceva de dulce, dar a trecut, ne-am dres cu un yams și ne-am despărțit cordial pe la ora 3. A fost un Revelion pe gustul meu. Puteam să mă lipsesc de alarma de incendiu și de șampania de pe cartonașe, dar ce v-aș mai fi povestit acum?

straighten your crownUn lucru foarte bun e că pe 31 decembrie am vorbit pe skype, pe FB, pe whatsapp cu toți cei dragi. Și că de data asta nu m-a mai apucat plânsul la ora 12, ora României, ca anul trecut. Ci mult mai de dimineață. Dar parcă a fost mai puțin greu ca anul trecut. Parcă m-a durut mai puțin sufletul. E mare minune internetul ăsta, te ajută să nu te stafidești pe dinăuntru de dor de oamenii cu care ai crescut și ai trăit și de care te-ai rupt. Mi-am șters lacrimile, mi-am făcut unghiile, m-am vopsit, mi-am aranjat buclele și m-am dat cu ruj. Și a fost bine.

La ora 12, ora României am deschis digi 24 să vedem numărătoarea și artificiile, i-am chemat pe ai mei, ne-am îmbrățișat și am așteptat să bată gongul. Pe urmă, cu același entuziasm (cred că e genetic) și cu ajutorul Irinei, am vărsat pe mochetă ceașca de cafea.

Oficial, detest mochetele. Și visez la parchet, fie el și d-ăla melaminat, am impresia că se curăță mai ușor decât mocheta.

Intru în 2016 cu gândul că anul ăsta, fie ce o fi, trebuie să-mi țin coroana dreaptă. La mulți ani, blogule, la mulți ani, dragi cititori, țineți pasul, accelerăm.

 

 

Related Posts

Share This

4 Comments

  1. ady

    La mulți ani, Ada!

  2. La multi ani, Ada! Sa aveti un 2016 minunat!

  3. Ancuta

    La multi ani! Si tot mai bine sa va fie! 🙂

  4. Rezia

    La multi ani! Sa fiți fericiți!

css.php