Gardening is cheaper than therapy

17 May 2016 by

M-am amuzat când am citit că grădinăritul e mai ieftin decât mersul la psihiatru. Eu n-am mare experiență de grădinăreasă, când am avut curte nu m-a interesat subiectul, cât am stat la bloc am ucis câteva ghivece cu indiferența mea născută din ignoranță, dar acum, că n-am ocupație și aici sunt flori faine la tot pasul, mi-am făcut de lucru. Și știți ce? Funcționează.

Poate nu aveam destulă treabă, poate îmi trebuia ceva de făcut în plus. Nu-i ușor să uzi florile cu sticla de Borsec (încă mă gândesc la T-ul ăla sub chiuvetă, my love) și nici să le muți de la soare la umbră când arde tare. Consumă timp și e un efort, dar… au florile astea ceva, poate culoarea lor, poate energia lor bună, au ceva care te face să nu crâcnești și să le îngrijești. Și-apoi bucuria fetelor care pândesc să se mai coacă o căpșună, Lia care numără roșiile gata să fie culese, Iri care speră să vină totuși fluturii… zâmbetul motănesc al lui Laur când ne bem cafeaua pe balcon și zice: e frumos aici. Toate se adună și mă bucură și îmi dau avânt să car sticle, să învăț și fetele să îngrijească plantele, să le placă și să le iubească. Avem o istorie foarte interesantă cu menta, poate am mai scris despre asta. E un soi de mentă care se întinde ca nebuna dac-o lași. Și de câte ori o văd că o ia razna mă duc și discut cu ea. Ah și parcă dintr-o dată miroase mai tare, parcă vrea să mă îmbuneze, parcă zice hai, iartă-mă, nu mă tăia, lasă-mă să trăiesc și eu, ce să fac, nu mă pot abține.

Se apropie Victoria Day, ziua oficială în care tot canadezul se ocupă de peticul lui de grădină. Asta doar pentru că după 20 mai, sunt șanse mai puține să mai dea cu zăpadă (week-end-ul ăsta a nins!) și să-ți înghețe florile. Eu m-am avântat un pic și m-am ocupat de peticul meu de balcon. Am suspendat ce e periculos pentru pisică și mi-am refăcut configurația de astă vară. Am iar plante aromatice, căpșuni, roșii – anul ăsta am adăugat și niște salată. Am din nou mușcate și un ghiveci cu levănțică și niște panseluțe pitice, am bulbii primiți la ziua mea pe care îi pândesc să văd dacă le merge bine… Anul ăsta am avut grijă să nu iau decât ce rezistă la mult, mult soare. Acum când scriu îmi dau seama că nu mi-am luat busuioc. Am să mă gândesc dacă mai vreau, anul trecut a crescut tufă mare și cum dădea să înflorească amărâtul, cum trebuia să-l ciopârțesc, fiindcă mi-a zis Bety că dacă înflorește, frunzele se amărăsc și nu mai pot fi puse la nimic.

You are a crazy plant lady, Mom! zice Irina când vede că iar scot ghivece din portbagaj. Laur nu mai zice nimic, mă lasă în plata Domnului. A mârâit anul trecut când m-am apucat de cumpărat mușcate, dar după o vreme a ajuns și el la concluzia că grădinăritul e mai ieftin decât antidepresivele. Pfuai și ce de treabă am cu ocazia asta… Doamne, ce fericită o să fiu când o să am eu peticuțul meu cu gard. Și poate și un copac mic, visez acum la un salcâm auriu pe lângă ce plănuiam demult. Până să ajung la grădina mea, am luat miniaturi să fac cu fetele grădini pentru zâne și pitici. E un exercițiu bun, cine știe ce povești mai vin la mine așa.

Voi cu ce vă lăudați? Ce țineți pe pervaz? Aveți grădină?

 

Related Posts

Share This

6 Comments

  1. Aurelia

    Am pus aseara, e drept, cam tarziu: flori de nu-ma-uita intr-o jardiniera si asteptam cu nerabdare sa infloreasca 🙂 Nu stiu experienta altora cu nu-ma-uita la balcon, daca iese, daca nu, eu am gasit pliculetul la magazin, am zambit si l-am cumparat.
    Apoi, pe pervazul din camera noastra am pus: busuioc, cimbrisor si oregano. Ne-ar mai trebui vreo doua ghivece pentru rozmarin si cimbru. Avem si un ghiveci cu menta, adusa dintr-o gradina de tara de anul trecut si care a trecut cu bine peste iarna (de altfel, e foarte rezistenta, iar daca se intampla sa nu fie udata, se usuca si iese alta).
    In ultimii doi ani am avut busuioc de pus la salatele si limonadele de vara, a crescut frumos, de aceea, anul asta m-am extins. Visez si eu la un petic de pamant…

  2. r

    Gardening is cheaper then therapy only if you don’t need therapy because you can’t even tend a garden…sau asta e povestea mea. La noi veveritzele au mancat capsunile inainte sa apucam sa le culegem, iar rosiile au facut 3 flori si din ele doar una a oferit un fruct! Dar poate ca asta e mai mult din cauza lipsei de spirit gradinaresc al celor care se voiau gradinari. Ti-as da gradina mea daca as putea, insa ma tem ca si pe tine te-ar dezamagi.

    • Ada

      Hmmmm… exista solutii anti veverite! sa stii ca si mie imi mananca veveritele capsunile dar anul asta le-am pus in ghiveci suspendat, e mai greu de ajuns la ele sper!

      • Delia

        Solutia mea a fost sa-mi ingradesc cutia cu pamant (e o cutie de 1x2m) cu plasa anti caprioare/iepuri/veverite. Am incercat tot felul de potiuni care de care mai magice cu extract de ardei iuti (capsaicin)in general. Putin le-a pasat veveritelor de potiunile mele; cred ca sunt imune 🙂

  3. Delia

    Pentru mine anul acesta e al 4lea in care incerc (din nou!!) sa cultiv rosii 🙂 Perseverenta este cheia succesului, sper. Clima de aici (central texas) nu e foarte prietenoasa nici cu mine, nici cu plantele mele. Dar nu ma las! Anul trecut am scos vreo 8 rosii, 4 castraveti si pastai pentru doua ciorbe :))

    • Ada

      That is the spirit! Pe de alta parte exista rosii in hanging baskets si capsuni la fel, alea se pot atarna de pari subtiri si luciosi (pe care am putea da si cu niscai unsoare antiveveritze). Sau da, plasa! R. Apuca-te de treaba! Nu te lasa!

css.php