In a Castle

14 Sep 2015 by

Suntem la locul de joacă de lângă școală. E iulie, e cald, soarele arde nemilos, e aproape ora prânzului. Căldura asta umedă soarbe viața din tine așa, cu nesaț, aproape că o auzi lingându-se pe buze și plescăind de plăcere răutăcioasă, ca un copil care se îndoapă cu amândouă mâinile, deși nu mai poate, dar dacă tot e la îndemână borcanul cu dulceață, cum să lași acolo…

Lia se joacă în nisip cu un pui de filipineză. Irina, un pic plictisită, s-a refugiat sub acoperișul unui tobogan și stă așa, ca mâța-n par, privind spre pământ cu un pic de superioritate. Gata, a depășit vârsta leagănelor, ar prefera sa fie singură acasă, cu cărțile ei, cu filmele ei, cu muzica ei… Dar Lia se bucură de nisip și pare să nu o afecteze căldura, deși am mers ceva pe ziua de azi.

– Haideți, fetițelor, să mergem acasă…

– Awww, o aud pe mititică spunându-i fetiței cu care se juca. I am sorry, I have to go in ăchesă.

– Look, Mom, she lives in a castle, spune fetița, cu ochii mari…

Da, se poate spune si asa. Trăim într-un castel.

Lia, pe la patru ani și un pic.

 

2 Comments

  1. Bine ca le scrii pe toate, asa o sa poata si pitica sa vada cand o fi mai mare ce era in stare sa produca … 😉

  2. Haha, Lia, you made my day!

css.php