Iubita mea, nu așa…

9 Apr 2014 by

Îl cheamă Alexandru și l-am întâlnit în parcul IOR. Era însoțit deja de două femei, mult mai în vârstă decât el, i-ar fi putut fi bunici, dar ce spun eu “ar fi putut”, aproape sigur erau bunicile… asta nu l-a împiedicat să se bage în vorbă și cu a noastră.

Lia avea un braț de bețe pe care le adunase din “niabă” și acum scobea cu unul din ele într-un soi de castronel în care el turna cu mare atenție nisip, scoțând, grijuliu, orice piatră mai mare.

– Asta e găsime, nu e bună, îi explica.

Lia îl privea mai de sus, el nu părea complexat nici că ea e mai înaltă, nici că el e mai fraged. Era delicat, atent să nu o lovească și o privea așa, de parcă ar fi proiectat asupra ei un soi de scut protector. Când Lia și-a înfundat toată mânuța în nisipul în care amestecase până atunci cu bețe, a spus:

– Iubita mea, nu așa… Nu e bine, nu pune mâna, că e mizelie.

Ah, m-am scurs acolo, la marginea nisiparului, de dragul prichindelului ăstuia, Alexandru, de doi ani și opt luni, care i se adresa Liei cu “iubita mea”, semn că așa aude el în casă, probabil pe tata, semn că așa vede el în casă, probabil la tata.

Cinste ție, tati de Alexandru mic, primul pe lumea asta (în afară de Laur) care i-a spus Liei “Iubita mea”, chiar și fără să știe ce zice.

alexandru

Related Posts

Share This

11 Comments

  1. Cat de frumos scrii tu, Ada, despre lucrurile simple ale vietii. Incerc uneori sa iau lectii de la tine despre cum poti transforma 2 clipe intr-o poveste frumoasa. Mi-ar placea sa citesc odata o carte scrisa de tine. Una de oameni mari. Chiar si de-ar fi in engleza 😉

    • dan

      adevar scrie domnul Codrin. si eu subscriu la ideea cartii. si sunt convins ca si tie ti-ar place sa scrii 🙂

      • Ada

        Toate la vremea lor, domnilor. Multumesc pentru compliment:)

  2. deea

    Oooo, vaaai, ce draguuuut! Numai si numai peste baieti din astia sa dea Lia toata viata ei! 😀

  3. Maria

    Draguta interpretarea ta…

    Dar eu, ca mama a unei fetite baby-sitteruita de bunica, inclin sa cred ca cel mic repeta vorbele de blanda cenzura auzite de la bunicile din dotare cu o frecventa obsedanta.

    • LIV

      Maria, las’ să credem şi altfel!

    • Nu merge teoria asta, lui presupun ca i s-ar spune “iubitul meu” si nu cred ca e inca in stare sa extrapoleze, la vrasta lui 🙂
      Deci eu votez cu interpretarea Adei 🙂

      • Maria

        Pai face copilul acordul, na :-). Ca mai greu imi e sa cred ca litania urmatoare “nu e voie, nu pune mana, e mizerie” e luata tot din tandreturile tata-mama.
        DAAAAR: aveti dreptate, votez si eu cu Ada din toata inima, am o fetita exact de varsta Liei si imi doresc ca un alexandru din viitor sa invete acum de la tatal lui arta cavalerismului.

  4. Ioana

    Ce dlaguuutz:)

  5. raluaca

    NU-ul asta e cuvant de baza si pentru bunica baietelului meu, desi ii vorbeste balnd…desi interpretarea ta e ataaaat de frumoasa!…

  6. ady

    asta imi aduce de “micul lord” care-i spunea mamei lui “scumpa” sau “draga”, depinde de editie si traducator pentru ca asa il auzise pe tatal lui numind-o.
    sincer, la mine ceasul biologic n-a sunat alarma, asa ca e posibil sa par, sau chiar sa fiu un pic mai rece fata de copiii mici, dar chiar si eu ma topesc toata uneori. (la fata asta sigur m-as fi topit; m-am topit numai citind-o)
    acu’ vreun an si ceva eram la prietena mea si fetita ei se uita la desene animate rezemata de mine iar eu o imbratisam cu o mana. la un moment dat a miscat un pic capul si mi-a dat un pupic scurt pe antebrat fara alte manifestari. efectiv m-am scurs de pe canapea.

css.php