Prima zi de iarnă

20 Dec 2015 by

atat de micaAnul ăsta în Canada a venit iarna pe 19 decembrie. Cu un pic de fulguială și ceva grade cu minus, cât să fie aerul numai bun de parfumat cu miros de foc de lemne.

Azi am împodobit bradul, al doilea în țara cea nouă. Am început cu o curățenie grozavă (incomparabilă cu ce făceam acasă la mama, dar și vremurile sunt altele) și apoi am pus pe masă Comoara. Așa îi spune Lia cutiei în care ținem globurile și ornamentele de Crăciun, Comoara. E drept că are formă de cufăr de comori. Lia a fost o poezie. Fiecare podoabă pe care o scotea din comoară era întoarsă pe toate părțile și admirată și explicată cu amănunte. Uite, mama! Uite un fulg de cristal! Uite și o steluță, mami! Uite pe Micky! Uite căprioara! Draga de ea, mai că nu chiuia de încântare.

După ce Laur a instalat beculețele prin casă și a recompus bradul nostru cel pricopsit, Lia și Irina s-au ocupat de împodobit.

A fost o bucurie foarte mare să-mi dau seama că în bradul nostru și în tot ce ne ai nostriînconjoară de Crăciun, se ascund cei mai dragi dintre cei mai dragi. Moșul alpinist și cel de pe șemineu, de la tata, tabloul cu oameni de zăpadă de la Shiri, felinarele de hârtie de la Alina, o mulțime de decorațiuni primite anul ăsta de la Nana și de la Roxana din Danemarca, lumânările de Advent trimise prin poștă de aceeași Roxana, oamenii de zăpadă croșetați de Natalia, globul uriaș cu Micky dăruit de Luca în 2009 și îngerașii Silvanei din 2011, îngerii primiți anul trecut de la Sabina și câteva, poate cele mai importante decorațiuni – cele făcute de Irina la grădi…

luca 2009Nu cred că există dar mai fain de Crăciun, decât o decorațiune aleasă cu grijă, care sigur va avea locul ei în fiecare an în brad…

Apoi am adus pisica în sufragerie.

Da, știu ce vă trece prin minte, parcă-l și vedeți în vârf de brad, pe post de stea sau de îngeraș, nu? Și eu am crezut la fel.

Ei bine… l-a privit și l-a tratat cu coada.dontcare

Săptămâna asta îl cheamă KJJ (se citește key-jey-jey și vine de la Kijiji, un soi de okazii de Canada. De câte ori face vreo trăznaie, Laur amenință că-l pune pe Kijiji… ), asta doar așa, ca să o mai necăjim un pic pe Irina, care deja lipește afișe prin casă cu “Nimeni nu-mi pune pisica pe Kijiji!!!!!”.

Așadar, KJJ n-a fost impresionat de bradul nostru, să sperăm că va rămâne la fel de neinteresat și în continuare. Din amintirile mele cu Mitz nu sclipește nici o pisică în brad, mi-l amintesc stând la baza lui dar niciodată cocoțat pe ramuri. Să nu zicem hop, încă ne mai gândim cum am putea bate niște cuie în planșeul de beton de sub mochetă, ca să ancorăm cumva bradul, dar, vorba mea preferată e “cum le-o fi norocul”, și bradului, și pisicii.  N-avem decât vreo două ornamente de sticlă, restul sunt de plastic, de fetru sau de lemn, așa că… Numai cerbul să nu mi-l spargă. De ăla chiar m-aș oftica.

primul focMai fascinat a fost însă de focul din șemineu. După multe rugăminți, Laur a aprins focul. Și pisica a fost de poveste.

Așa că a avut loc o ședință foto, ca să nu uităm cum s-a uitat porcoșenia de pisic luuung în flăcări, de parcă își amintea de toate aventurile din toate cele 9 vieți (din care mai are doar vreo șapte, nu zic de ce, dar numai zic…) .

Laur se va ocupa de o galerie când va avea timp.

Nu știu voi cum stați cu pregătirile, eu cadourile le-am cam adus acasă, mai am de șmotruit un pic prin băi și prin bucătărie, poate trag o tură și prin sertare, depinde cât de tare mă vor creieri copiii în zilele ce urmează.

Încă nu m-am hotărât dacă să fac sau nu sarmale anul ăsta… Cozonacul se face tot over the internet când om reuși și eu și Păpădia să ne adunăm toate ingredientele, uite că drojdie proaspătă iar n-am, parcă văd că ne paște un Starsky într-una din zile.

În rest, doar de bine…

Pregătesc pentru final de an o colecție de scrisori de amor și nu numai între pisifiară și de-acum celebrul Don’ Pandelique. O să fie super.

Ah să nu uit felicitarea oficială pe anul acesta.

Pe curând!

felicitarea oficiala

Related Posts

Tags

Share This

css.php