Pauza de publicitate: Un studiu Pampers despre ce contează când creşti un copil!

28 Jan 2013 by

logo_pampersPampers Premium Care, în parteneriat cu Societatea Română de Pediatrie a publicat recent rezultatele unui studiu ale cărui concluzii sunt de bun simţ şi deloc surprinzătoare.  Un număr de aproximativ 1000 de mămici au fost întrebate cum își îngrijesc copiii. De la atitudinea pe care o au faţă de automedicaţie, până la cum se dezvoltă personalitatea puştiului. Cu alte cuvinte, de la ce vârstă îl învaţă Luceafărul, de câte ori pe lună sună pediatrul sâmbătă seara şi cât de des dau antibiotic copilului. Exagerez, a fost un studiu serios, realizat de specialişti în ale studiilor. Şi iată ce au aflat specialiştii Pampers, cu câteva adnotări ale subsemnatei:

  • 76 % dintre mămici apelează la experții în îngrijirea copiilor, fiind conștiente de importanța sfaturilor primite din partea persoanelor avizate.

Cred că mămicile pe care le-au întrebat erau de la oraş. La ţară, din câte ştiu eu – şi aici mă refer la România profund rurală, copiii cresc ca orice altă vietate din bătătură. Ce trăieşte, creşte, oameni buni. În privinţa persoanelor avizate, ele sunt de multe ori mai  multe feluri de persoane, fiecare mai avizată decât cealaltă. Iată o listă de persoane fals avizate: Mama, soacra, bunica, naşa copilului, sora mai mare, vecina de la doi. Persoane cu adevărat avizate, în opinia mea: medicul pediatru în care am încredere, în caz de urgenţe medicul de pe Salvare sau din Camera de Gradă (după ce am comparat cu ce zice medicul pediatru), psihologul, propria experienţă, cărţile scrise de persoane serioase. La primul copil am citit cartea lui Căpraru, la al doilea copil am citit Mark Weisbluth, amândouă fetele sunt bine, merci. Eu am un grup de suport fantastic, a cărui principală calitate e simţul umorului, a doua calitate e detaşarea faţă de părerile tipărite. Dar e bine să citiţi. Nu e bine să luaţi mereu de bun tot ce citiţi.

  • Jumătate dintre respondente optează pentru controalele pediatrice periodice lunare, în timp ce cealaltă jumătate apelează la medic de fiecare dată când copilul dă semne de îmbolnăvire.

Fac parte din a doua categorie. Mă bucur că am scăpat de controalele lunare. Pe pediatra mea n-o sun decât ca să o întreb dacă am ţinut bine minte de la primul copil: “Deci, panadol alternat cu nurofen, la 4 la 6 sau la 8 ore în funcţie de cât de disperată sunt. picături de vitamina C, oscilo, picături pentru nas, lichide multe. Mai vorbim peste trei zile.” “Da, aţi ţinut mine bine”, “Noapte bună, doamna doctor”, “Noapte bună, doamna Demirgian. Cele bune.” .

  • Mamele au opinii diferite în ceea ce privește protecția împotriva umezelii atunci când vine vorba de pielea sensibilă a bebelușului lor.  Aproape 96 % dintre ele au fost însă de acord asupra importanței utilizării unor produse care să îi ofere celui mic protecție maximă, dar și  libertate deplină de mișcare, pentru a se putea mișca în voie și descoperi lumea cu bucurie.

Păi da. Nu ştiu alţii cum sunt, dar Lia nu descoperă lumea cu bucurie, ci cu încrâncenare. De exemplu, când s-a prins ea ce mişto e să închidă şi să deschidă uşile (poc! poc! lipalipalipa. Poc! Poc!) a făcut asta vreo două ore. Aveam capul baniţă. Libertate de mişcare, da, desigur, e o minifurtună, cu greu o ţin să-i mai pun pampersul, când ea are treabă, are treabă. E foarte importantă libertatea de mişcare. Dar vine specialistul şi spune de ce e bine să fie un scutec de unică folosinţă de calitate (hint, hint): “Pielea sensibilă a bebelușilor se datorează unor particularități la această vârstă (este fină, fragilă, mai subțire decât pielea adulților, are o permeabilitate mare și prezintă anumite funcții care nu sunt maturate încă).  Este foarte important ca pielea acestuia să fie uscată și protejată de leziunile cauzate de excesul de umezeală, de temperatura nepotrivită sau de contactul cu diferite țesături care pot vătăma epiderma. Pielea bebelușilor trebuie protejată de agresiunea unor agenți chimici sau infecțioși, de fricțiunea minimă a vestimentației. De aceea, este necesar ca scutecul copilului să aibă o putere mare de absorbție, să fie flexibil și să nu îl strângă”, afirmă medicul pediatru Roxana Rusu Pușcă, expert Pampers.

Acesta mi se pare şi mie un aspect important: să fie flexibil şi să nu îl strângă. Să aveţi, deci, grijă, să fie numărul potrivit. Nu am folosit scutece care să nu fi fost de o marcă sau alta, flexibilitatea lor nu mi s-a părut niciodată un issue. Ce am remarcat, într-adevăr, la diferitele tipuri folosite cu Irina şi Lia de-a lungul timpului, a fost importanţa mărimii. Despre puterea mare de absorbţie nu ştiu ce să spun, copilul meu e schimbat relativ des: la trezire, în caz de number 2, înainte de somnul de amiază, la trezirea din somnul de amiază, din nou în caz de number 2, imediat după baia de seară. De la o vreme conştientizează ce urmează să se întâmple, am cam început şi noi să o citim, deci… cred că puterea mare de absorbţie înseamnă să nu fii nevoit să schimbi copilul la fiecare pipi. Nu?

  • Mămicile intervievate în cadrul studiului au susținut că prin educația oferită celor mici, sunt vizate transmiterea unor valori precum voință și corectitudine, onestitate deplină, integritate și altruism.Valorile personale ale fiecăruia din noi se conturează încă din copilărie, unele din ele păstrându-se, altele nu. Cu cât aceste valori sunt mai înalte, cu atât contribuția individului la societatea în care trăiește va fi mai încărcată de <plusvaloare> și putem cu adevărat spera la o lume mai bună. Valorile pe care mămicile din țara noastră își doresc să le transmită prin educație copiilor fac parte din acea categorie a valorilor înalte, care, integrate în sistemul de valori al copiilor, vor reuși cu siguranță să schimbe în sens pozitiv lumea actuală”, susține psiholog Cristiana Haica, expert Pampers.

Ce-mi doresc eu să înveţe copiii mei de la mine:

a. Că dacă vrei, poţi. (în limitele rezonabilului, desigur. Şi eu aş vrea să pot pilota un f16. Cred că şi Laur.)

b. Că mereu avem de ales. Că toate alegerile au consecinţe, bune sau rele.

c. Că minciuna are picioare scurte şi adevărul iese ca uleiul la suprafaţă (da, ştiu, boring, înţelepciune poporală, dar e pe bune). De aceea, ţine minte punctul b.

d. Că o treabă începută trebuie dusă la bun sfârşit şi pe urmă trebuie să faci curat pe masa de lucru.

e. Că e bine să ai un scop şi să identifici mijloacele de a-l atinge  fără a călca pe cei din jur.

f. Că e mai plăcut să dăruieşti doar pentru că poţi, decât să primeşti pentru că meriţi.

g. Că mama e mereu aici, şi când faci bine şi când greşeşti, dar dacă greşeşti, aminteşte-ţi punctul b.

  • 84 % dintre mămicile intervievate au inclus în topul lucrurilor care îl fac fericit pe copilașul lor îngrijirea, protecția și dragostea permanentă, necondiționată pe care acesta o primește din partea părinților.

Nici un curs cumpărat pentru Irina, nici o jucărie de sute de lei, nici o păpuşă ultimul răcnet, nici o rochie de zână nu valorează cât: ziua în care am fost la toboganele cu apă, ziua când m-ai învăţat să merg pe bicicletă, ziua când ai avut încredere în mine şi mi-ai dat oglinda cu picior de lemn, ziua când m-ai lăsat să-ţi citesc povestea scrisă de mine, ziua când am fost împreună la coafor, după-amiaza când ne-am plimbat prin pădure. Ziua când mi-ai acordat atenţie. Când m-ai băgat în seamă, când ai ascultat ce tocam de pe bancheta din spate, când m-ai crezut pe mine şi nu pe X.

Nici un program de desene, nici o jucărie cu luminiţe, nici o bomboană colorată nu se compară cu setea Liei de a se lipi de mine şi a sta aşa, pur şi simplu, ca şi cum s-ar încărca la priză, prin contactul piele pe piele. Nimic nu valorează mai mult decât repertoriul nostru de seară, cu “itsy wintsy”, “degetul mare”, “bate vântul frunzele”, “how much is the doggy in the window” şi “un motan cât un pisoi.”

Despre dragoste necondiţionată, da, teoretic aşa e, practic, a se revedea punctul b. din lista de mai sus.

  • Pentru 89 % dintre mame, dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a bebelușului se bazează pe o relație strânsă cu părinții, pentru ca cel mic să se simtă întru totul protejat și să poată explora lumea cu încredere. 99 % dintre respondente au adus de asemenea în prim-plan părinții și familia, ca având cea mai mare influență în formarea personalității copilului în primii ani de viață.

– Irina, de ce bagi cuţitul în gură? Ia castravetele cu furculiţa, ţi-am mai spus că e periculos să foloseşti cuţitul pe post de furculiţă. Te poţi tăia.

– Fac aşa pentru că aşa l-am văzut pe tata făcând.

Irina îl vede pe tata de două ori pe an preţ de câteva zile. Şi e suficient. Pe mine mă vede aproximativ zilnic. Când nu ştie că o văd are tonul meu, expresiile mele, atitudinile mele. Stă picior peste picior ca buni, rezolvă uneori lucrurile ca buni, ar vrea să poată fi un pic şi ca Laur, i-e dor să fie ca Lia. Plus douăzeci şi cinci de grame de impertinenţa şi inconştienţa specifice vârstei.

Lia vrea să fie ca Irina. De aceea se grăbeşte să crească.

N-am avut nici o revelaţie citind acest studiu. Dar m-a făcut să mă gândesc la ce contează pentru mine. Şi sper că vă va face acelaşi serviciu.

În altă ordine de idei: avem în uz un pachet de premium care. Nu miroase anormal, copilul n-are probleme cu epiderma, o schimbăm la fel de des ca de obicei. Just my two cents.

 

Share This

2 Comments

  1. Cristiana

    Despre scutece prea-pline pot eu sa-ti spun. Noaptea apar pentru ca Alex bea un biberon mare de lapte seara la culcare si inca unul la fel de mare pe la 4 dimineata. Pana la 7 – 7:30 cand se trezeste, scutecul deja e plin si uneori da pe-afara.
    Ar trebui schimbat noaptea, dar fie sunt eu prea zombi, fie il am pe frate-sau deja in brate (si el cere san de 2-3 ori pe noapte), fie mi-e teama ca incepe sa miorlaie si il trezeste si pe frate-sau.
    Am incercat o perioada si Pampers pt noapte, dar n-am avut cine stie ce rezultate.

    • N-am avut niciodata problema asta cu Lia, dar e drept ca ea nu bea un biberon mare de lapte seara si nici noaptea nu se mai trezeste. Dar te cred ca e nasol.

css.php