Porcușorul camuflat
Cum spuneam, nu mai pot face mare lucru prin casă. Nu că n-ar fi de făcut, dar orice implică aplecat, ridicat, mutat este peste puterile mele. Așa că nu-mi rămâne decât să gătesc. Azi, borș de curcan (deocamdată e în stadiul de supă, pentru simplul motiv că n-am trecut strada să cumpăr borșul) și porcușor camuflat.
Se numește așa doar pentru că l-am ascuns bine sub legume. Bun. Înainte să mă certe iar Maria că servesc familiei grăsimi prăjite, menționez că împotriva principiului “”nu e pasăre ca porcul””, porcul nu poposește prea des în frigiderul nostru și, deci, nici în tăvi și oale nu-l prea întâlnim. Dar, o dată la câteva săptămâni, puțină carne de porc nu strică. Am zis.
Așadar, stimați leneși, să lenevim gustos încă puțin.
Se cumpără o bucată de spată de porc fără os. Se spală puțin, se crestează și se împănează cu usturoi, se stropește vag cu ulei (dacă aveți spray de ulei, cu atât mai bine) se piperează, se pune în tavă cu o căniță de apă și o linguriță de boia dulce (ca să poată mânca și copiii, nu de alta) și niscai cimbru dacă aveți (mereu, mereu, cimbrul complimentează carnea de porc). Apoi se adaugă ingredientul secret: puțin sos Worchestershire, pe care dacă nu vi l-am ridicat în slăvi până acum, aflați că e minunat.
Apoi treceți la operațiunea de camuflaj. Sunt adepta legumelor proaspete. Dar dacă nu există proaspete, merg și cele congelate, care nu-mi lipsesc niciodată din congelator. Așa se face că azi mi-am camuflat porcul sub un strat de morcovi tineri și l-am înconjurat cu ciuperci.
Nu vă spun cum miroase în casa noastră, că poate vi se face foame și sunteți încă la birou. Ei, încercați rețeta asta (timp de montare: 10 minute) lăsați la cuptor cam o oră, întoarceți pe partea cealaltă bucata de carne, mai stropiți cu un pic de sos și pe urmă lăsați să se pătrundă bine, la foc mic. Cam într-o oră și jumătate, în funcție de cât de bine funcționează cuptorul, veți avea parte de o gustoasă friptură de porc cu legume, (altele decât cartoful) pe care o puteți devora la o singură masă, ori o puteți porționa și servi chiar rece.
Și gata:
E fragedă, aromată, exact cum trebuie. Poftă bună!
In apararea ta, sa nu te certe nimeni ca ai facut porc, vreau sa iti spun ca acum vreo luna a fost la Neata cu Razvan si Dani un nutritionist f cunoscut care spunea ca decat sa mancam pui crescuti cu hormoni, mai bine o bucatita de muschi de porc ca e mai sanatos datorita faptului ca porcul e un rumegator si carnea lui poate fi mai sanatoasa. Eu oricum zic pas la orice fel de carne pentru ca de 11 ani sunt lacto-ovo-vegetariana, dar pentru cine prefera carnea, dr. Mihaela Bilic spunea sa nu mai ocolim muschiul de porc. Felicitari pentru faptul ca mai ai putere sa gatesti cu Lia la purtator.
Trebuie sa fac si eu ceva, ca altfel o iau razna… Da, muschi de porc facem si noi, mai ales cand asteptam oaspeti. Reteta e aceeasi, dar pe muschi imi place sa ii las la marinat macar cateva ore.