10 principii de Detachment Parenting sau o alternativă la curentul principal
Sunt mereu invitată la cursuri de parenting, cumpăr cărți (de când am kindle, bibliografia mea e de invidiat) și am la dispoziție tone de informație. Mai am doi copii, din care unul la vârstă școlară. N-am să mă apuc de creionat propria mea filosofie, sunt suficiente pe piață. Dar glumeam mai demult cu Cookie pe tema teoriilor de parenting și ea a venit cu ideea de Detachment Parenting. Care mie mi-a surâs foarte tare. E un titlu bun pentru tipul meu de abordare a creșterii și educării copilului.
Aș vrea să enumăr câteva principii care la noi funcționează.
1. Copiii nu sunt ai noștri, ne sunt doar împrumutați pentru o vreme.
2. Rolul părintelui nu este să facă încă o persoană după chipul și asemănarea sa. Părintele este un ghid.
3. Mai devreme sau mai târziu, copiii pleacă de acasă. Și-atunci, ce-o să ne facem?
4. Părinții au obligații, dar și drepturi.
5. Copiii au drepturi, dar și obligații.
6. Libertatea totală degenerează în haos. Despre granițe și garduri.
7. Contemplarea in extenso a propriului copil dăunează.
8. Autocontemplarea în rol de părinte e inutilă.
9. Vreți să vă asculte? Trebuie să-i ascultați.
10. A greși e omenește. Pentru ambele tabere.
Mai sunt și alte principii pe care le voi aborda în timp. Dacă vă interesează această teorie de creștere și educare a copilului, trimiteți, vă rog, un mail la adresa ada la injoaca.ro și veți primi acces la o pagină specială, unde vom discuta exact despre asta. Nu vor fi predici, nici rețete de succes, ci mai degraba mici trucuri despre cum să supraviețuim frumos acestei lupte de guerilla, care e creșterea unui copil. Sau a mai multor copii. Să-i zicem, un schimb de experiență.
Ne-auzim! Ne citim, ne vedem, ne întâlnim.
Related Posts
Tags
Share This
Daaaaaa, de 10 ori DA! 😀
Bun nume, exact cum trebuie, nici eu nu stiam cum sa-i zic 🙂
Vin navala cu mailul 😀
Genial! Absolut genial! Tocmai ce am citit de dimineata blogul unei mamici superbe, care scrie cat de prost doarme noaptea si cat de obosita e din cauza bed sharing-ului. Si tare mai cred eu ca traumele nu vin de la avea un patut separat, ci mai degraba de la parenting anapoda mai tarziu in viata de bebelus/copil/adolescent.
Moderation is the key, thats all im sayin’
Genial titlu 🙂
Hai va pupam!
Nu le puteai spune mai bine. Am trimis mail. 🙂
foarte adevărat! mi-a plăcut mai ales partea cu “copii sunt îm prumutaţi” 🙂
Ana
io aprob si sunt de acord cu mentiunea ca mie acum mi se pare ca copiii cresc singuri de fapt…. noi doar prestam niste lucruri pe langa sau in legatura cu dansii
dar , cum zicea si o duamna cunoscuta de amandoua, ce-si face omul cu mana lui se numeste lucru manual si nici tov cu cornitze nu mai desface….. antreneaza-te sa raspunzi la prietenii din gashca adversa…..
keep walking
La faza cu ‘copii imprumutati’ nu stiu ce ar raspunde mama mea careia i-a murit un copil.
si eu, si eu. Se poate?
@Mihaela: eu abia cand mi-a murit un copil am inteles ca nu-s ai nostri ci doar ne sunt lasati in grija o vreme.
Vreau si EU!:-)
Si eu doresc sa aflu mai multe despre aceste principii. Multumesc!
Ada pls. vreau si eu. Multumesc!
PS maine vine bb no.2 🙂
Felicitari, Nina, sper sa treci cu bine!
Pfff, vin si eu din urma…incerc sa ma tin la curent cu posturile tale, ca tare mi-s dragi 🙂 Apropos de Detachment Parenting, cred ca si la noi in familie, in viata noua de cuplu+copil,se tinde cu precadere mai spre ramura asta bine subliniata de tine. Sper sa iasa bine si multam pentru idei. Ah, as vrea si eu acces la pagina speciala, daca se poate…:D
Sigur, trimite mail si se face.
astept cu drag…