8 Martie în Canada

10 Mar 2017 by Ada

Scriu repede să nu uit, că m-am luat cu școala și cu zăpada și rămâne nescrisă povestea asta de pus în borcanul cu bucurii. 

Fetele mele au uitat că 8 Martie e ziua Mamei. Nu scrie în calendar, n-au mai fost la școala românească (please don’t ask why), facebook  nu pupă ca să vadă toate pozele cu flori și felicitări, out of sight, out of mind. Nu m-am simțit jignită, avem Ziua Mamei în Canada în prima săptămână din luna mai, așa că n-o worries. Dar de când sunt pe Whatsapp cu Buni Gabi și cu Flori, le mai trimit dimineața poze cu filmulețe cu fetele și, pe 8 martie chiar am încercat un video chat cu Flori. Și Flori ne-a urat La mulți ani și uite-așa 8 Martie s-a repus singur pe tapet. Când s-a prins Irina că e 8 Martie a început să-mi cânte E ziua ta mămico și-a cerut scuze că a uitat, m-a pupat, mi-a promis că-mi face cookies când vine de la școală și am plecat fericite, fiecare la treburile ei. Ajung la școală, una din supraveghetoarele de la Before School, bine înfofolită și cu văl negru pe cap îmi zice Happy International Women’s Day. Ne zâmbim, ne felicităm, plec acasă. 

Pe la ora trei, deja începuse să mă roadă că n-am și eu felicitare de ziua Mamei, Laur e la muncă și nu are florărie în drum și de-ar avea, eu aș vrea de fapt niște bulbi pentru grădină, eram cam tristă că un fost coleg de radio îmi băgase sub nas un documentar despre ce a însemnat Ziua Femeii de fapt în istoria comunistă și mi se cam luase, ce să mai, de tot și toate. 

Când am luat fetele de la școală, surpriză! Amândouă au scos din ghiozdan câte o felicitare făcută de mânuțele lor. Pe felicitarea Irinei, ceva mai elaborată decât a Liei, semnaseră toți copiii din clasă și chiar și Mrs. B. 

Am fost foarte încântată de gestul copiilor din clasa Irinei. Și-am întrebat-o totuși, de unde până unde… Ce treabă au copiii ăia cu mine? 

– Am discutat despre International Women’s Day și eu le-am spus că în România e ziua Mamei. Și au vrut să îți scrie și ei. 

Lia mi-a desenat o inimioară și un balon și a scris ea, cu mânuța ei, LOVE. 

Awwwwww, am zis și apoi m-am lăudat la toată lumea, cu felicitările mele de ziua Mamei. Iar seara, vecinul Ghiță, soțul Simonei, mi-a sunat la ușă și mi-a dat cele mai frumoase garofițe roz pal, m-a pupat și mi-a urat La mulți ani. 

Awwww moment number 2. 

Pun asta pe două bilețele, în borcanul meu mic cu fericiri, lângă cel pe care am scris despre întâlnirea mea cu unul din colegii Irinei, mic, negricios, sărind într-un picior, ce-a încremenit în mijlocul unei sărituri, a întins degetul spre  mine și a zis: “Wait a minute, I know you! You’re the Author!”

Life is good 🙂