Acasă

1 Aug 2011 by

Când devine o casă “acasă”?

După ce ai scos toate cutiile de transport din toate camerele?

După ce ai spălat, călcat și atârnat perdelele la geamuri?

După ce cărțile au fost aliniate în bibliotecă?

Când ai pus icoanele pe pereți?

Atunci când reușești să apeși pe clanțele ușilor fără să te mai uiți dacă duci mâna în direcția corectă?

Sau poate când nimerești din prima întrerupătorul de la baie.

Nu, după ce pleacă tipul de la cablu care te-a reconectat la lumea exterioară.

Nu! După ce îți sună la ușă baba de vis-a-vis să-ți explice cum se folosește ghena.

Nu, ești acasă când tipul de la Domino’s Ferdinand te trece în baza lor de date, pentru că până atunci figurai în cea a celor de pe Iancu de Hunedoara.

Ba nu! Când nu mai găsești ștergătoarele ridicate și nici bilete în parbriz cu “nu mai parcați mașina aici” – aici = în fața propriului tău garaj.

Ba nu, ești acasă când copilul cel mare îți închide ușa de la camera lui în nas și-ți spune că are puțină treabă și-ncepe să danseze cu o panglică pe House of the Rising Sun și-și scoate căluții Magiki să facă gimnastica de dimineață.

Sau când nu mai auzi frânele troleibuzelor, ci doar foșnetul vântului printre plopii din fața geamului și tot încerci să-ți amintești unde ai mai auzit zgomotul ăsta anume.

Știu! Când începi să-ți găsești condimentele prin noile dulapuri și reușești să pregătești obișnuita masă de sâmbătă, cu pește și legume la abur și înghețată la desert.

Sau în prima luni dimineață în care cei ce au de mers la grădi sunt la grădi, cei ce au de mers la serviciu sunt la serviciu și toate sunt în sfârșit la locul lor.

Suntem noi acasă?

Încă nu, dar ne apropiem, precum melcul care face țuști: 20 de minute despachetez o cutie, 30 de minute hrănesc copilul cel mic, alte 15 hrănesc copilul cel mare, încă 20 de minute o altă cutie și d’a cappo.

Dar se văd ceruri senine și într-una din zilele astea trebuie să ne intrăm în normal. Momentan, Sora cea Mare îmi transmite că laptele are un gust așaaaa… cam rău.  Cred și eu, a combinat laptele de la țară, proaspăt fiert fără să mai fie afumat cu cel din cutia de Napolact, cumpărată acum o săptămână. Piece of cake. Bună dimineața.

 

 

Related Posts

Tags

Share This

3 Comments

  1. Sunteţi acasă… ştim noi! 😛

  2. Welcome back !
    ganduri bune si spor la treaba !

  3. Atunci cand reusesti sa ajungi la baie pe intuneric si sa nu te lovesti de nici un perete sau mobila asezata “in drum” si cand mana ta nimereste din prima clanta si intrerupatorul, fara sa bajbaie nici o secunda. Si cand stii din prima pe care dintre cele doua intrerupatoare sa apesi pentru a aprinde lumina din baie, nu pe cea din hol si nu le incurci niciodata.

css.php
Privacy Policy