Bună, ce faci?
Ești bine? Da, și eu îmi beau cafeaua. Nu m-am trezit demult, trag de ceașca asta de vreo 30 de minute și deja știu că până în prânz va trebui să mai beau una.
Altfel…
Altfel totul e bine. Pe-aici, cu copiii. Lia la desene, Irina colorează. Doamna Conecini dă cu aspiratorul, Profa de pian își ține lecția. Laur doarme. Da, la ei e încă noapte. O să vorbim mai târziu.
Am pus un pui la cuptor, azi vine geamăna Irinei în vizită, rămâne la noi peste noapte.
Ar fi fain să nu plouă, le-aș duce la căluți.
Și-n rest… n-am mai citit de câteva zile și mă doare. E bookfest și prefer să nu mă duc anul ăsta, că sigur m-aș întoarce cu Peter Rabbit și cu Where wild things are și cine mai știe pe ce aș mai da banii. Daaaa, mi-e dor de Bookfest și o să-mi fie și mai dor când n-o să mai pot ajunge. Mi-am cumpărat săptămâna asta “Prospect de femeie” de Ana Barton, e deșteaptă, a făcut-o și pentru kindle. Abia aștept alea două ore de liniște să o pot citi.
Mă doare și spatele… Nu-s tocmai ok de ceva vreme, dar nimic grav, mulțumesc lui Dumnezeu.
În rest… Trebuie să plecăm în curând spre atelierul de rochițe. Parada Irinei e în 2 săptămâni și ea, la penultima lecție și-a cusut rochia aproape terminată fără să o mai probeze. Surpriză, nu-i vine. A plâns ieri, dar asta e, așa învață, trial and error. Ieri seară a luat-o de la capăt. Trebuie să tragă tare până pe 15 să o termine.
Lia… Lia nu mai încăpea în scaunul de bebe așa că am recuperat scaunul Irinei de la Alina și am avansat-o, stă pe scaun de copil mai mare. Dar nu-i place, e mai jos decât cel de dinainte. E mai bine în ăsta, o să fie ok încă o vreme, în celălalt nu mai puteam să o las, că învățase să-și scoată singură centurile. E foarte haioasă, a făcut o pasiune pentru Bambi și-și închipuie acum că e căprioară. Da, e caraghioasă tare, dar se cam târăște în patru labe peste tot. Da, am înțeles că un mic regres e normal în circumstanțele noastre. Altfel m-aș fi stressat mult mai tare.
Nu știu ce facem la vară, mă încurcă tare treaba asta cu pașapoartele, nu pot s-o trimit pe Irina la bunică-su, Lia oricum nu s-ar da dusă fără mine. Probabil o voi trimite într-o tabără ceva și pe urmă vedem noi… Vara e lungă.
Tu ce mai faci?
Related Posts
Tags
Share This
Buna! Multumesc pentru urari!
Citeam, la cafea, ce ai scris si m-am gandit ca probabil multe mame se regasesc in randurile tale. Eu, cu siguranta ma regasesc; desi fetele mele sunt putin mai mari, nazdravaniile, grijile, cerintele si discutiile sunt, bineinteles,”putin” mai mari. Abia astept vacanta cu toate ca sunt constienta ca nu e atat de mare cat as avea nevoie!
Un week-end frumos sa aveti!
Cum e cu copii mai mari?
Nu sunt chiar mari, au 10 si aproape 13 ani, cred ca de fapt sunt eu prea batrana! La 10 ani mai e cum e, ca vede ce greseste sora-sa si incearca mereu sa nu faca acelasi lucru. La aproape 13 ani (domnisoara in toata regula) e groaznic: nemultumita de orice, mania persecutiei la un nivel foarte ridicat, lene maxima etc. O pun pe seama pubertatii si ma gandesc ca ii va trece la un moment dat (cand oare?). Le-a daruit Dumnezeu pe amandoua cu talent la desen si picture (n-au luat de la noi asta si am renuntat sa ne mai intrebam de unde cam acum 5 ani), si stiu ca artistii sunt cu capul in nori, razvratiti etc. dar tot e greu de inteles.
Concluzie: e din ce in ce mai greu dar, cand vezi ce devin pe zi ce trece, mai tragi o gura de aer si mergi mai departe!
Ah, ce noapte groaznica am avut. Am adormit cu greu, cel mic a venit la noi in pat si s-a zvarcolit toata noaptea. Mama a plecat, a fost asa de bine cu ea in vizita, 5 zile, dar a fost bine. Acum iar intru eu aghiotant sef peste decizii si executii.
Iar pe cel mic nu reusesc deloc sa-l intarc. Imi doresc sa o fac, gata, am ajuns la capatul fizic si emotional al procesului, dar se pare ca doar eu.. Ce ma fac diseara, cum il adorm fara titz? Si mama nu mai e sa-l adoarma ea…
Mama imi spune sa am mai multa grija de mine, sa mananc linistita, nu pe fuga, sa mananc bine, nu prostii ciugulite intre un imbracat pentru mers afara si un caca executat la olita. Pai, si cum sa fac asta? Poate am prea multe de facut sau poate nu ma organizez eu cum trebuie.. Sa-i duc la gradi, da, sa scap de ei de acasa, asta e solutia, sa se descurce altii cu ei, sa le asigure altii activitati si implicare si educatie.. Prea multe ganduri, prea putina ordine.
Cat are?
Eu pe undeva parca simt ca se pregateste o plecare….Sper din toata inima ca blogul va continua. Nu:)?
Silvana, deocamdata suntem aici 🙂
Corect:) Si eu la fel, zi de zi. Urez cafele bune celor mari si vacante voioase celor mici.
salut
ma bucur ca esti bine.nu te mai citisem de ft multa vreme de cand am schimbat jobu
ruxij