Ca prin ceață

6 Nov 2011 by

Noi nu prea avem poze împreună. Și cele pe care le avem nu-s mereu clare. Asta e ca prin ceață, dar e frumoasă. Așa, ca să nu uităm cum eram la nunta Roxanei cu Gabi, unde s-a dansat până în zori.

 

 

 

 

 

 

 

A fost frumos. Am plecat primii. Am ajuns acasa la fix zece minute după ce s-a trezit Lia. Am mai fi stat, dar și acasă cu fetele ne-a fost bine. Bună dimineața!La 12 suntem la Ateneu, noi și bomboanele. Vă așteptăm la statuie. Aduceți dolvecii. (OK, am glumit. N-aduceți dovlecii. Sau aduceți-i, cine știe ce poze facem. )

Related Posts

Tags

Share This

6 Comments

  1. danna

    buna, Ada! vin si eu sa spun cateva vorbe, chiar daca e un pic mai tarziu…una dintre strategiile mele de a imblanzi situatiile neplacute este ” se poate si mai rau!”. am si eu o fetita de 5 1/2 luni al carei senzor de proximitate este hiperactiv. care vrea sa dormim impreuna toate cele 3 somnuri de zi, doar ca are 3 preferinte: s-o pun pe picioare, pe umar sau s-o tin in brate. dragut, nu? nu-i mai place caruciorul, asa ca afara iese de vreo 2 saptamani tot in brate ( si are 7 kile). ii plac foarte mult plimbarile, e curioasa si indrazneata, ca doar e catarata pe mine non-stop…si ma vrea. si ma trage de par, de nas, de obraji de san, de haine, de orice. ma molfaie. ma cheama. si eu ma duc si o iau in brate si imi zambeste fericita cand ,a vede, parc-as fi din aur. nu pot sa-i rezist. ai inteles ideea: sunt la dispozitia ei. care dispozitie devine furtunoasa daca indraznesc sa intru intr-un magazin, sa cumpar ceva de mancare si nu ies in maxim 3 minute. etc. a, sa nu uit: o alaptez la cerere, f des ziua si de3-4-5 ori noaptea. feerie! si ca ultima consolare: sotul meu lucreaza in afara tarii, 3 sferturi din sarcina si aceste 5 luni le-am petrecut SINGURA. deci, bucura-te ca seara te asteapta sotul si fata mai mare. desi e greu sa te mai ocupi si de ei dupa atatea ore de “munca” cu cea mica, e totusi minunat sa-i ai aproape. pe la 8, dupa ce adoarme bebelina mea, vin in bucatarie si nu ma asteapta nimeni. asta da tristete! dar, cum spuneam, am o strategie. si ma gandesc ca sunt mame bolnave, batute, care traiesc in conditii mizere sau au copii bolnavi. si deodata ma simt norocoasa, chiar privilegiata… e un truc ieftin, dar bun. pana la un punct.

    • Danna, stiu, intotdeauna se poate mai rau. Ai dreptate, situatia ta e mai grea decat a mea. Dar eu nu ma plangeam ca mi-e greu, doar notam niste praguri de oboseala si niste disparitii misterioase din viata mea.

  2. bravo, ada :)) clara, neclara, esti frumoasa tare

  3. Amelia

    Măi, ești frumoasă! Frumoasă, în adevăratul sens al cuvântului… n-o spun doar așa, din politețe 🙂

css.php Privacy Policy