Caiet de vacanță: Locurile prin care Irina a trecut înaintea mea
A insistat atât de mult să mergem la Vlahia Inn, că-i e dor de Walter și de Anca, încât, până la urmă, ne-am dus. Și pentru prima oară în viața noastră, ea știa drumul și eu nu, ea cunoștea treptele și ușile, iar eu veneam în urma ei cu soră-sa. Știa numele câinilor și unde se ascunde iepurașul, știa tot personalul, cine are cheile, unde e barul, unde e toaleta, unde sunt toate rosturile locului prin care ea a trecut înaintea mea.
Cu banii ei și-a cumpărat ceva de la magazinul unde vânzătoarea nu-i uitase numele. Și m-a prezentat ea pe mine: Ea e mama mea!
N-a vrut să doarmă la prânz, nici n-ar fi putut, atâta tărăboi a făcut Lia, că ar fi fost de mare mirare să doarmă Irina. Mi-a oferit, în schimb, o ședință de hipno-persuasiune. Am să-ți fac masaj și tu ai să uiți tot ce a fost rău și apoi ai să mă lași pe afară și n-ai să te mai gândești deloc la ce a fost rău…
Nimic nu fusese rău, doar ei i se părea grav că iată, nu doarme, încalcă porunca părintească, deci sigur e rău.
Apoi seara s-a dus să spună noapte bună și după zece minute mi-a zis:
– Am dus un puișor la culcare. Încă simt în vârful degetelor vibrațiile lui.
Mă întreba tata dacă nu e și Irina cu noi, că nu se prea vede în poze. Nu se prea vede, e drept. E ocupată, are drumurile ei, treburile ei, cărările ei… independența pe care eu i-am indus-o, fără să realizez ce iute îmi va arăta ea mie drumul pe care a umblat înaintea mea.
Related Posts
Tags
Share This
Creste …
Ce frumos, si ce teama! 🙂
Frumoasa tare, vacanta voastra!