Cercul vieţii

11 Sep 2012 by

Vezi, azi soarele e prietenul nostru. Dacă n-am şti mai bine, am crede că s-o fi învăţat minte, după atâtea blesteme şi cuvinte urâte pe care i le-am gândit peste vară, când prea ardea, prea ne orbea, prea ne stuchea cu foc şi pară, ca o mâţă turbată şi foarte flămândă, gata să se lupte cu oricine pentru un schelet de peşte.

Dar acum s-a schimbat calimera, gata, acum ne place de el. Acum ne aureşte clădirile şi ne colorează frunzele, acum ne bucurăm să-l vedem, nu? Ne e bine la gândul că mai e până în noiembrie când zloata o să ne înece şi gheaţa ne va rupe picioarele şi ne va ciobi stopurile şi ne va îndoi barele de transmisie.

Acum ne place, îl salutăm, îi facem cu mâna, îl rugăm să mai stea.

C-aşa-i românul, nu apreciază decât când e pe punctul să piardă. La fel şi cu Orient Express-ul. Ce de vâlvă s-a făcut când a intrat în gară, cum s-au înghesuit babele să-i fluture batista şi pe urmă, exact când era gata să se termine totul cu bine, plecau turiştii fericiţi că văzuseră Peleşul şi Ateneul Român pe drumul lor spre Stanbul, când să se ducă liniştiţi la culcare, pe la nouă seara, nişte băieţi au luat niscai pietre de pe lângă terasament şi-au dat cu ele-n geamul trenului bogătaşilor, na- futu-vă-n gură de oameni cu bani, ‘r-aţi ai dracu să fiţi cu mama voastră, anafura şi cristelniţa, muie, băăăă, şi zbang cu cataroaiele. Trei geamuri le-au spart.

Credeţi că mai vine pe aici Orient Express-ul? Şi la ce bun să mai vie… Eh, cui ce-i pasă… Gata, am trecut de vară, acum se coc viile, au început nunţile, cresc întreţinerile, cu puţin ajutor de la Dumnezeu trece şi toamna asta, lasă că se scumpesc toate, o să vedeţi voi… Şi prin noiembrie aşa o să vi se zică iar că iarna nu-i ca vara şi o să treceţi din nou la blesteme şi cuvinte urâte, şi-o să vă rugaţi ca ţiganul “Dă, Doamne, să ies din iarnă!” Nu-i bai, domnule dragă, că imediat sărbătorile vin şi iar bem de Anu’ Nou şi ne uităm la luminaţie şi trece.

Pe urmă vin inundaţiile, dă frunza, înverzeşte tot şi iar o să ni se pară suportabil. Oraşul ăsta e suportabil din martie până-n iunie şi din septembrie până-n noiembrie. Ţara însă, doar daca faci abstracţie de ea, dacă îţi dă mâna să ridici din umeri când citeşti de băieţii cu cataroaiele, doar aşa, retrăgându-te autist într-o bulă de refuz al realităţii, doar aşa o mai poţi duce. Frumoasă târfa, dar cam proastă.

Related Posts

Share This

9 Comments

  1. Ai scris cu foc, se simte. Subscriu la focul tĂu, Ada!

  2. Primul gand care mi-a venit in cap a fost “nu pot sa cred!” apoi mi-am dat seama ca e doar o expresie stereotipa, de fapt cred, de fapt poate chiar era de asteptat 🙁

  3. Îmi place când îți ieși din pepeni și le zici cu năduf. 🙂

  4. Proasta, proasta (tarfa), dar a noastra!

  5. Uff, ca bine le-ai mai zis! Romania, minunat ”plai cu boi”!

  6. babymanager

    Se poate şi mai rău de atât. Are însă şi ţara asta ceva locuri suportabile tot anul :). Mai la sud e mai greu dar ne educăm şi noi 🙂

    Ana

    • Da, am auzit ca in Asia oamenii sunt mult mai saraci si clima e mult mai nasoala. Ai dreptate.

css.php
Privacy Policy