Clătite magice

9 Sep 2016 by Ada

E vineri, e vineri, vă dați seama? Vine week-end-ul! Da, pentru oamenii muncii e o încântare, pentru SAHMs și WAHMs sunt două zile fără școală după alte 60 asemenea. Dar vom răzbi cumva.

Și dacă e vineri și deci a fost Lia la școală trei zile, ce se mai întâmplă, băi, Murphy? Să-ți zic eu, că poate nu te-ai prins. Se întâmplă că și-n Canada mamele își duc copiii la grădi un pic picniți. Și de-aia după o vară în care nici măcar n-a strănutat, merge Lia trei zile la școală și pac, împușcă un pui de febră. Nu mult, cât să fie mârâită și să se dea lovită și să nu vrea la școală și să ceară să mergem la doctor că acolo se uită la Pete the Cat pe telefonul meu, nu-i așa, mami?

Puiule, îmi pare rău, nu-i așa. În primul rând, e nasol să stai azi acasă, am auzit că se dă film la grădi. În al doilea rând, eu azi am treabă, deci n-are cine sta cu tine (s-aude, Buni, Flori, și celelalte minunate din familie?) așa că, sorry.

But, Mooom, I have a fever in my throat!!.

N-ai nimica, puiule, uite și pe termometru zice că e verde, despre ce vorbim. Uite ce-ți propun. Ia, că fac eu niște clătite magice, să vezi cum dispare răceala ta.

Clătite magice?

Magice.

Cum sunt alea?

Le mănânci și-ți trece răceala.

Nu cred.

Stai să vezi.

Era târziu, desigur, dar eu azi chiar am treabă și ea chiar nu mai avea febră (de luat Advil și Tylenol) așa că… O cană de făină, un pic de praf de copt, un ou, o cană cu lapte. Se amestecă bine și se pun cu polonicul în tigaia bine încinsă, câte un minut pe fiecare parte. Se întorc cu spatula, nu încercați să le aruncați în aer, nu vor pluti ca alea franțuzești. Dar sunt cele mai bune, pufoase și apetisante clătite americane magice. Localnicii le servesc cu sirop de arțar, noi folosim dulceață. Bon Maman, Oribil de scumpă dar bună. (dacă mama nu face dulceață, așa ne trebuie).

Copila profită că eu întorc clătite și șuntează în dimineața asta spălatul pe dinți, dar coboară îmbrăcată regulamentar, cu părul vâlvoi și cu privirea aia cu care încearcă ei să ne convingă că e groasă treaba și e musai să stea acasă pe canapea la desene. Ce atâta grădi.

Două clătite mai târziu, cine țopăia într-un picior și-mi recita alfabetul și dansa pe o prelucrare din Star Wars?

Mhm, Lia.

Nu numai că nu mai avea febră. Nu numai că uitase de mers la doctor. Deja discutam de piscină, dacă poate să vină Sarah în vizită, dacă mergem cu bicicleta sau pe jos și ce facem când se întoarce acasă.

Magice, vă zic.

Have a good day!

PS: Nu, n-am întârziat la școală

PS2: Poza nu e de azi, azi n-am avut timp să fac și poze… Dar, for the sake of it… Sunt minunate. Jur. No sugar…