Cronica unei lansări anunţate

22 Nov 2010 by

A fost una dintre cele mai frumoase dimineţi la care poţi visa. Am revăzut prieteni vechi şi am făcut cunoştinţă cu unii noi.

Am primit un şirag de mărgele în culorile curcubeului, crizanteme, violete de Parma şi dovleci pentru un Halloween întârziat. Am revăzut grupul de control al cititorilor la prima mână şi m-am bucurat să-mi îmbrăţişez prietenele.

N-a fost înghesuială, toată lumea a putut sta jos, ne-am şi auzit, a fost minunat de aerisita şi de caldă şi de luminoasă întâmplarea în sine. Nesperat de bine, la cât de scurt a fost timpul în care să vă anunţ că se va întâmpla totuşi, că va ieşi la vreme din tipar. Anul ăsta nu am mai avut pixuri cu sclipici pentru autografe, dar am avut nesperata ocazie de a scrie pe curcubeu. Copiii şi-au ales pe ce culoare să le scriu dedicaţiile.

Îi mulţumesc Germinei, care e campioana la cumpărat şi dăruit cărţile mele. M-au bucurat mult violetele şi piticul şi faptul că atât Mihai, cât şi Cristian au fost în sală. E grozav să-ţi vezi cu ochii tăi publicul ţintă şi să le dai ocazia să-ţi spună verde în faţă ce au de zis.

Matei, pe care-l cunosc de când era bebe, m-a tras deoparte şi mi-a zis: “Nu-i aşa că tu scrii mai mult poveşti pentru fete?”. Nu ştiu, Matei, sper să le placă şi băieţilor, i-am răspuns. I-am cunoscut, în sfârşit pe Teodor şi pe Mişu, fiul şi soţia lui Cip, de care mă leagă ani de zile. Irina s-a lipit imediat de Luca al Luminiţei ce mi-a trimis dovlecii şi Ioana Cristinei (colega mea de serviciu) s-a lipit imediat de ei. S-au ţinut de mână şi au pozat ca la fotograf, de parcă se cunoşteau de când lumea. M-am bucurat mult de tot de prezenţa Gabrielei şi a băieţilor Anei, Patrick şi Mati. Am avut ocazia să îl văd în carne şi oase pe Andrei, băieţelul celei ce semnează pe aici “Mama lui Andrei”, şi ea astăzi una dintre prietenele mele. Oana Bucur, însărcinată cum e, a venit cu tot cu soţ. Vlăduţ şi Monica ai Simonei au ajuns până la urmă, prilej să glumesc cu unul dintre cei mai cavaleri băieţei de cinci ani pe care-i cunosc.  Chrismilla şi Inozza n-au lipsit. Mi-a fost drag să vă văd pe toţi, chiar dacă nu vă regăsiţi în paragraful ăsta, să ştiţi că v-am văzut. M-am bucurat să vă cunosc pe cei ce abia azi aţi trecut dincolo de monitoare. Mi-au lipsit Luca şi Octavian Năzdrăvan, dar eu ştiu că s-au gândit la noi, aşa că nu pot să fiu supărată. După cum nu mă pot supăra pe niciunii dintre cei ce azi n-au ajuns, vă rog să nu aveţi regrete, vor mai fi ocazii.

Alina Perţea, editorul cărţii mele a vorbit foarte frumos în deschidere. A spus că nu se aştepta să iasă atât de bine povestea asta. Sincer vă spun, nici eu nu mă aşteptam să curgă atât de frumos. Şi-s foarte mulţumită de felul în care sună cd-ul ce însoţeşte cartea. Mi-a părut rău că au lipsit Victoria Argint şi Laurenţiu Calomfirescu, care au jucat rolul lor, important, în devenirea acestei cărţi însoţite de cd. Fără desenele Victoriei, povestea ar fi fost mai săracă. Fără muzica frumoasă şi efectele sonore ale lui Laur Calomfirescu, n-ar fi ieşit atât de frumos povestea citită. Lor trebuie să le mulţumesc că mi-au suportat exigenţele şi că mi-au înţeles sufletul şi pe dinăuntru.

Surpriza cea mare a fost Irina, care a vrut neapărat să spună ceva. Şi-a început speech-ul ca un om mare. “Bună dimineaţa şi bine aţi venit la a doua noastră lansare.” Nu mai ştiu exact ce a spus, dar a fost foarte coerentă şi a reuşit să nu divulge secretul cel mare: numele piticului Paznic al Curcubeului. La final a chemat-o lângă noi la masă pe Cosmina. “Această persoană importantă care se află pe ultimul rând e rugată să vină aici.”

Ar fi vrut să se vorbească şi despre grădiniţa ei. Generozitatea Irinei (şi-a împărţit bomboanele aduse de buni cu toţi copiii), tactul, fluenţa cu care a vorbit, m-au impresionat foarte tare. Veţi spune că orice mamă îşi laudă copilul. Dar azi am fost foarte mândră de Irinuca.

Vă mulţumesc celor ce aţi fost acolo, celor ce v-aţi trimis soţii, celor ce v-aţi adus întreaga familie, celor ce aţi venit, deşi nu aveaţi copii. E grozav să ai atâţia oameni lângă tine. Sper să ne vedem şi anul viitor!

Related Posts

Tags

Share This

15 Comments

  1. “bine ati venit la a doua noastra lansare”
    vaaai, ce mandra sunt si eu de ea, felicitari! Are mare dreptate.e lansarea VOASTRA!!!

    va pup de la Viena

  2. alina

    Felicitari inca o data, extraordinar de frumos!! Bravo Ada, bravo Irina, ilustratiile sunt absolut minunate, pe masura textului frumos!
    Iar margelele … ce sa mai zic, excelenta idee!!
    Ma bucur tare tare tare mult pentru voi!

  3. Daniela

    Data trecuta am reusit sa ajung la targ si am cumparat cartea, dar nu am reusit sa va cunosc.
    Acum nu am reusit sa ajung la aceata lansare ,dar am avut un motiv foarte important si fericit.
    Sper sa ajung sa va cunosc odata si odata!
    O sa cumpar cartea sa o fac cadou de Craciun copilasilor din jurul nostru.

    Cu mult drag,

    Daniela

  4. Wow, ce frumos a fost, imi pare atat de rau ca nu am fost acolo! Citind acum ce ai scris mi-au dat lacrimile, exact ca anul trecut la lansarea lui Firicel. Sunt emotionata si ma bucur enorm pentru tine! Desi anul trecut spuneam sa ne vedem si la urmatoarea lansare si la cea cu numarul 50, acum nu pot decat sa spun la multe carti inainte! Ca de cumparat, le cumpar eu pe toate.

    Cu drag,
    maria

  5. Ce frumos a vorbit Irina, sunt mandra de ea!

  6. Ma bucur nespus ca am ajuns la lansarea voastra cea de a doua!Imi pare rau ca nu am reusit sa o aduc si pe caprita de Adriana dar sa stii ca a savurat povestile din plin si a fost incantata sa aiba o carte cu autograf de la autor.Cat despre speechul Irinei,pentru un copil de nici sase ani,sa stii ca si pe mine m-a impresionat ce serios a vorbit.
    Sunteti minunate,sa mai scrii,poate chiar si poezii pentru copii!
    Cu drag,
    Gabriela si capritele A&A

  7. felicitari, mama-curcubeu si puiul-curcubeu!
    sa aveti parte tot de zile ca astea!

    iar povestile sa va aduca bucurii si prosperitate. sa se vanda bine!

  8. La anul promitem sa venim si noi

  9. Felicitari Ada, am fi venit si noi daca nu as fi fost racita cobza….

  10. si noi suntem foarte departe, dar sa stii ca o sa cumparam carticica aceasta ca si pe prima tot de la carturesti cu proxima ocazie cand mai ajungem prin tara 🙂

  11. Diana ( deea )

    Imi pare atat de rau ca suntem atat de departe si nu reusim sa fim alaturi de voi niciodata. Decat cu sufletul! Mereu! 🙁 🙂
    Poate o da Domul odata si tot vin in Bucuresti. Sunt mandra ca ma pot numi printre cunoscutii tai si asa, la nivel virtual! Felicitari si cat mai multe carti si povesti minunate! Va pup , pe tine , pe Irinuca cea desteapta foc si pe Lia cea micuta! 🙂

  12. Zu

    Eu deja m-am resemnat: cand e ceva eveniment care ma intereseaza, ba nu sunt in oras, ba sunt si suntem toti bolnavi. Asa ca am ratat si targul si cartea (pe care iar am sa o cumpar cumintica ulterior)…

    Felicitari si la cat mai multe :-)!

  13. andreea_rayan@yahoo.com

    Felicitari Ada! Felicitari Irina!
    Imi pare tare rau ca nu am ajuns, mi-a fost imposibil desi mi-as fi dorit, cartea insa o voi cumpara cu siguranta. Si voi avea pretentia sa primesc si autograf, iti dai seama, nu?

  14. Octavian Nazdravan

    Va pup pe toti patru 🙂 + ROGVAIV (sa stiti ca saptamanal imi aranjez culorile in penar. Pixul auriu e inca acolo, chiar daca al treilea 🙂 ).
    La anul ma duc la scoala (“trebuie” sa fiu ingeras in asteptarea Fisei psihopedagogice. Tati a fost la sedinta, dar doamnele nu au pomenit decat despre Octavian viitor scolar – despre “nazdravan” ii povestesc mai mult mamei -. Asa ca la intoarcerea lui nu am bagat-o pe maneca. Desi il asteptam spasit, el mi-a adus dulciuri).
    La serbare am rolul celui dintii pastor, precum si de dansator latino; iar la engleza sunt litera “M” de la “moon”. Eu am vrut sa fiu Soare, dar mama mi-a spus ca sunt destul Soare acasa …
    Va doresc multa sanatate si sa fiti fericiti. Ne revedem cand voi stii sa citesc.
    Octavian – Ploiesti

css.php
Privacy Policy