De cealaltă parte a microfonului

5 Jun 2010 by

Obiectul muncii mele se numeşte microfon şi de obicei eu sunt cea care îl ţine în mână şi pune întrebările. Eu sunt şefa. Asta înseamnă că e datoria mea să îl fac pe omul din faţa mea să se relaxeze, să se simtă suficient de bine, încât să vrea să-mi vorbească şi să-mi dea răspunsurile pe care le caut. Mi se întâmplă rar să schimb taberele. De fiecare dată, mă trec răcorile la gândul că voi fi eu cea luată la întrebări şi trebuie să mă abţin din greu să nu schimb jocul şi să nu mă apuc, din reflex, să-l întreb eu pe celălalt lucruri, în loc să răspund frumos şi disciplinat, cum îi şade bine intervievatului.

Ana mi-a făcut bucuria să vrea să scrie despre mine. E frumos când oamenii vor să te cunoască şi să te întrebe mai multe decât se ştie deja despre tine. Dincolo de măgulire, orice interviu mi se pare şansa de a spune ceva unui număr mare de oameni. Altceva decât se spune de obicei, altceva decât mărunţişurile citibile prin presă, de genul: cum îţi menţii silueta, ce farduri foloseşti, ce ai în geantă, ce părere ai despre România şi cât de frumoase ţi se par româncele.

Sunt chimii ce se nasc în fracţiuni de secundă, între mine şi alţii. Aşa cum s-a întâmplat cu Ioana de la Paris, aşa cum s-a întâmplat cu mama lui Andrei, vecina mea de cartier, cu mama Măriucăi ori cu tiza Irinei şi cu multe alte persoane, de-a lungul celor 13 ani de când pun întrebări. Mi-o amintesc pe Irina când am intrat în Clubul Ţăranului şi mi-a zis: “Tu eşti Ada! Nu mă cunoşti, dar eu te citesc demult! Şi mă bucur să te văd!” M-am fâstâcit pe loc, cât sunt eu de Berbec şi Dragon de Foc, am rămas instant fără glas. Ce să răspunzi la atâta bucurie simplă şi sinceră? Dai din umeri, zâmbeşti şi pleci mai departe, şi poate omul ăla care s-a bucurat să te vadă înţelege greşit timiditatea asta incredibilă, poate se supără sau poate, pur şi simplu, intuieşte că toţi anii în care modestia era predicată ca virtute au lăsat urme între reflexele tale necondiţionate şi doar de-aia n-ai ştiut cum să răspunzi mai graţios. Când Ana a zis “vreau să-ţi iau un interviu” a fost la fel. Mie? Despre ce? Despre mine? Ce mai e de spus? Ok, hai să vedem cum e dincolo de microfon. Nu e uşor să pui întrebări care să genereze răspunsuri interesante, aşa că m-am dus la interviul ăsta – la care eu eram oaspetele de onoare – pregătită să cooperez. Aveam la mine: cafele, prăjiturele, soarele pe cer, un petic de iarbă şi umorul obişnuit. Iar Ana a venit cu bunăvoinţa la ea. Când omul care te întreabă are bunăvoinţă, interviul nu mai e un simplu meci de ping-pong, întrebare-răspuns/întrebare-răspuns. Devine un fel de… “hai să-ţi spun o poveste!”

Ce a ieşit, se vede în revista Ioana de luna asta. Dacă sunteţi curioşi să aflaţi de cine mi-e frică şi cum de nu se citesc prea multe prăpăstii şi genuni pe aici (cu excepţia zilelor în care scandalizez blogosfera cu maniera mea ceva mai puţin pufoasă în a-mi trata propria fiică), aruncaţi un ochi pe revistă.

Related Posts

Tags

Share This

15 Comments

  1. ceska777

    Ce bine ca in cateva ore sunt in tara! Prima revista cumparata la aeroport va fi Ioana…..daca aparae pana maine 🙂

    • A aparut lunea trecuta cred, mai e pe tarabe pana cealalta. Sper ca ai gasit-o. Bine ai venit!

  2. Ale

    Ti-am mai yis ca esti frumoasa, nu? Esti un om frumos, Ada. Sunt onorată ca te cunosc.

  3. Ioana

    Chiar mi-esti tare draga, sa stii! Si ma impresioneaza enorm energia, curajul si onestitatea pe care le transmiti. Take care!

  4. mamica_de_sebastian

    Felicitari.Se poate citii si pe internet?

  5. lunna

    🙂

  6. dori

    de-abia astept sa citesc!

    P.S. sunteti tare frumoase!

  7. Ce fotografie frumoasa! Ce frumoasa esti: nu se vad oboseala, noptile nedormite langa o carte sau langa Irina ce frige, nu se vad grijile! Esti superba, imi doresc sa arat ca tine cand Degetzica va avea 5 ani!

    Felicitari pentru interviu, de-abia astept sa citesc ce ai spus!

    • Multumesc, tu mereu arati bine, Maria, nu-ti face probleme:) Cat despre ce nu se vede… traiasca Photoshop-ul!

      • ana

        N-a corectat nimeni nimic in Photoshop! Parol!

css.php Privacy Policy