De citit

29 Oct 2008 by

“În România existã 30.000 de copii autişti. Invizibili pentru statul român. Nu sunt diagnosticaţi la timp, nu beneficiazã de o terapie care le oferã şanse de recuperare, nu au dreptul de a merge la grãdiniţã sau la şcoalã. Nu au nici o şansã.

În numele acestor copii, “Jurnalul Naţional” vã solicitã:
– realizarea unei campanii naţionale prin care pãrinţii, dar şi medicii de familie sã fie informaţi despre simptomele autismului, astfel încât aceşti copii sã primeascã la timp un diagnostic corect.
– finanţarea terapiilor prin care care aceşti copii pot fi recuperaţi. Legea 118/2007 permite ca CNAS sã deconteze feng shui-ul şi argiloterapia; pentru aceşti copii, terapiile nu sunt un moft, ci singura lor şansã la o viaţã normalã.
– respectarea Constituţiei, care garanteazã tuturor românilor dreptul la învãţãturã; respectarea legilor în vigoare (legea 272/2004, OMEC 5379/2004, Hotãrârea 1251/2005, Legea 448/2006) care sprijinã integrarea copiilor cu nevoi speciale în grãdiniţele şi şcolile de masã.
– recunoaşterea autismului ca dizabilitate psihicã şi pentru persoanele adulte. România este singura ţarã din lume în care, dupã 18 ani, autismul dispare de la sine, printr-o “omisiune” birocraticã.
– crearea unor ateliere protejate în care adolescenţii şi adulţii autişti sã poatã învãţa o meserie care sã le asigure un grad de ocupaţie şi de independenţã ridicat.

Aceasta nu este o scrisoare de înduioşare. Este o informare pragmaticã despre cheltuieli pe termen lung, costuri şi rentabilitate… Dacã statul s-ar implica la timp, pentru a recupera prin terapie un copil autist, ar plãti circa 30.000 de euro. Pentru aceeaşi persoanã, condamnatã pe viaţã la dizabilitate, statul trebuie sã plãteascã circa 150.000 de euro. Suntem prea sãraci pentru a ne permite sã fim ieftini cu aceşti copii!

Domnule Preşedinte al României,
Domnule Prim-Ministrul al României,
Domnilor Preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului
Doamnã ministru al Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse
Domnule ministrul al Sãnãtãţii Publice

Dacã într-o zi copilul tãu s-ar prãbuşi într-o lume a lui, interioarã, cât de departe ai merge pentru a-l salva?

Acum, cã ai aflat cã 30.000 de copii români trec prin aceastã dramã, ca om ce reprezintã autoritatea statului, ce faci pentru a-i ajuta?”

Va rog semnati aceasta scrisoare aici.

Related Posts

Tags

Share This

2 Comments

  1. mamica de Sebastian

    Felicitari Ada,e urita boala autismul.Am avut o pacienta de 27 de ani cu autism si se cimporta ca un copil de 5 ani.Imi venea sa pling,si multumesc lui Dumnezeu ca am copil sanatos si intreg la minte

  2. Ada Demirgian

    Apai nu eu merit felicitarile ci Jurnalul National

css.php
Privacy Policy