Gemene

14 Mar 2012 by

Aseară au adormit râzând. Era 11 noaptea și chicotelile lor se auzeau de pe holul de la intrare. Nu le-am mai auzit demult râzând așa, fără nici un fel de grijă pe lumea asta, fără nici o apăsare. S-au trezit la cinci dimineața, s-au spălat pe dinți, s-au îmbrăcat, la 7 fără zece erau la bucătărie, în hainele de școală, cu ghiozdanele la ușă. Cinci minute mai târziu cana de lapte a Nataliei se vărsa pe jos dar și pe blugii Nataliei, pe bluză, maieu, dres și așa mai departe. Mi-au mărturisit râzând că au jucat cărți pe întuneric, deși când l-am trimis pe Laur să le recite poezia cu popa, poarta și pisica moartă, nici vorbă de cărți de joc pe undeva.

Lia se trezise din două în două ore, văitându-se ca un cuț șchiop. Nu de foame, poate de sete, nu de dinți, nici de febră, se rostogolea spre mine și se jelea. Eram mai obosită decât mă culcasem. Am șters pe jos, am schimbat copilul cel mare în alte haine, am reușit să-mi fac o cafea între două felii de pâine unse cu unt. Până le-am spălat merele, a dat în foc cafeaua. Când am închis cutiuțele, am dărâmat o sticlă de sirop de tuse, care s-a spart în cioburi mii și-a sângerat dulce-lipicios în toată bucătăria. Am măturat, am șters pe jos, m-am uitat la ceas, era 7 și 5 și eu tot în pijamale. În dormitor, Lia plângea în brațele lui Laur.

Nu știu cum am reușit să mă spăl, să mă îmbrac, să le pieptăn, să îi fac Nataliei coada, să îi pun Irinei căciula, s-o pup pe cea mică, să beau și o gură de cafea și la 7.30 eram deja la volan.

Pe drum fetele s-au certat. Regulile de la Fazan se schimbau ceva mai repede decât culorile semafoarelor la care stăteam. Am reușit să le împac. Și a fost pace, până și-au amintit de A. (THAT BITCH!), cu care Nati s-a împrietenit, spre disperarea Irinei, care e geloasă că și-a pierdut prietena. Și iar s-au certat și iar s-au împăcat. Nu mă înțelegeți greșit, dar năduful cu care Irina povestea cum Nati a trădat-o pentru A. avea exact implicația expresiei din paranteze. Pe Schitu Măgureanu am dezbătut îndelung ideea de prietenie adevărată și diferența între bufoni și cel cu care împarți cana cu lapte. Ca să puncteze că e pe o poziție superioară, când n-a mai avut argument, Irina i-a trântit-o. “Auzi, tu vrei să mai vii la mine acasă?”. Da, Nati vrea să vină la noi, se bucură că e la noi. Dar nici Irina nu e șefa ei să-i zică ea cu cine să se împrietenească și cu cine nu. Avantaj Oaspeți. Le-am debarcat la școală, le-am pupat pe creștet, le-am urat o zi bună. Au plecat de mână, cred că nici nu realizau că se țin de mână, așa firesc le e gestul de pe când aveau 2 ani.

La opt și un sfert zgâriam la ușa celor de la bufet. Am cerut o cafea. Expressorul nu se încălzise. Trei rondele de cafea au stricat pe cana mea până când s-a hotărât drăcia să dea și cafea, nu doar apă. La final am primit o cafea de trei lei, în adevăratul sens al cuvântului. Dar a fost bună, m-a ținut cu ochii deschiși până la 13.00 când am ieșit din tura de știri cu capul vâjâind. La propriu îmi vâjâia. Am plecat din radio și m-am așezat pe o piatră la soare, am stat ca Wall-E să-mi încarc bateriile. După cinci minute am plecat la cumpărături. Mi se comandase un anumit fel pentru cină (Irina m-a pârât că nu fac mămăliga la fel de moale ca știm-noi-cine). Bun prilej ca să-mi dau seama ce de chestii nu pot să cumpăr, dar am reușit să iau ce-mi trebuia.

Pe drumul spre casă iar s-au certat. Jocul nu e Piatră-foarfecă-hârtie! E piatră-hârtie-foarfecă. I-a spus lui Nati verișorul ei care împlinește 10 ani în vara asta și la școală are doar FB cu plus, fără nici un minus. Și-n jocul ORIGINAL mai sunt și Sabia și Calul. Calul calcă piatra și o crapă, sabia taie hârtia, piatra crapă sabia, dar foarfeca o ascute! Acum să te văd, Irino, ce mai zici!

Acasă nici n-am știut că sunt și ele pe undeva. S-au ascuns în camera Irinei, s-au schimbat în pijamale, ele știu ce au făcut. Pe la șase le-am dat fructe și suc. Pe la șapte se prefăceau că nu ele au mâncat paleurile. Pe la opt făceau duș împreună. La nouă și cinci erau în pat, cu lumina stinsă.

– Înger…! am zis, ca să le dau tonul.

– Azi e rândul ei!

– Înger, îngerașul meu, a început Natalia.

– Ce mi te-a dat Dumnezeu…, a preluat Irina…

Cinci minute mai târziu, camera răsuna de “My bonnie is over the ocean”.

Lia le-a privit tot timpul cu ochii mari și cu zâmbetul bebelușului care speră, speră, speră că va fi și el băgat în seamă.

Trei copii. Trei copile. Trei. Frumos.

 

 

Related Posts

Tags

Share This

17 Comments

  1. Frumos, tare frummos!

  2. Nora

    Ce frumos! Dar cea de-a treia copila de unde a apărut, așa, ca prin minune ;-)?

    • E fetita unei prietene de-ale mele care a trebuit musai sa plece din oras 3 zile. Nati mai apare in povestile noastre de gradi, daca dai o cautare sigur vezi si poze cu ea.

  3. Frumos scris, si frumoase ele, sper sa-si gaseasca cat mai multe prietene pe masura ei 🙂

    Mama de trei trebuie sa fie o meserie tare grea 🙂

    Tocmai am terminat de scris despre domnisoara Firicel, te invit sa citesti.
    Iti transmit, si aici, cele mai sincere felicitari pentru carte, si te asigur ca tot scrisul a fost foarte din inima.

    • Aaaaa, ce frumos ai scris! Ce frumos, ce frumos, merci! Curcubeul o sa va placa si mai tare. Si sa stii ca viteza de citire e artificiala, pentru ca s-a apucat regizorul sa-mi scoata pauzele. A fost scandal mare dar dupa aia ne-am imprietenit. A muncit 3 nopti sa refaca cd-ul inainte de lansare. Deci ce ai primit tu e varianta lenta.

  4. Cat e de frumos la voi!
    Asta vara am fost si eu, pentru o luna, mama de trei fete cucuiete. E interesant. Noi am ramas doar la faza de experiment frumos. Deocamdata ne multumim cu cele doua mandre pe care le avem, desi nu cred ca as zice nu la o geamana gata crescuta.

    • Da, pe termen lung nu stiu cum as face. Acum e simplu pentru ca fetele se cunosc de mici, au fost la gradi impreuna, acum sunt in aceeasi clasa la scoala, merg la after. Sunt suficient de mari sa se imbrace si sa se spele singure. Eu doar le tin companie:)

  5. Ce distractie pe Irina! Bine ca ai unde sa le culci!

    • Ei, se cam inghesuie dansele dar judecand dupa sforaielile de azi noapte, cred ca se odihnesc.

  6. dina litzica

    as veni si eu…

  7. oana

    fetele cucuiete, nu vreti si un baietel cu 3 masele explodand, sa completati atmosfera… ca asa m-as odihni si eu vreo 3 zile, sau macar una, sau hai fie si jumatate…

  8. Ada, sa vezi ce chestie, ghici ce melodie am ascultat ieri seara cu Bogdanul meu? 🙂

  9. Abia acum am inteles ca e vorba de Natalia 🙂 Asa sunt ele doua, nu baga pe nimeni in seama cand sunt impreuna 🙂

css.php Privacy Policy