“Hai-ho, hai-ho, suntem pitici mişto” ?? Nasol! Naşpa!
Între cadourile de Crăciunul ăsta, DVD-ul original Disney, cu “Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici” dublat în limba română a fost la loc de cinste. A petrecut două luni într-o cutie, să nu-l vadă Irina. A fost împachetat pe ascuns, când copila dormea, pus din nou în cămară alături de celelalte cadouri şi uitat acolo din păcate, în graba momentului în care cadourile au fost plasate sub pom. Mi-am amintit de el în dimineaţa de Crăciun, când nu ieşeau la număr pachetele.
Recuperat cu discreţie, împreună cu cadoul primit de la Corina, DVD-ul a fost pus pentru prima oară în dimineaţa binecuvântatei zile şi urmărit cu ochii cât cepele de către infantă.
Abia după vizionare, a început distracţia pentru mine. Cum?
Să vă explic.
Umbla Miss prin casă şi cânta cât o ţinea gura.
“Hai-hoooo, hai-hoooo!”
Automat, în mintea mea, se completa cu refrenul copilăriei mele “suntem pitici miştoooo”, refren pe care nu i l-am împărtăşit Irinei, pentru că prea le ştie pe toate, de la “plouă, plouă, babele se ouă”, până la “cotu” şi pişcotu’, labele şi botu’ “. M-am gândit că nu-i trebuie şi asta cu piticii “miştooooo”. Pentru că mişto e un cuvânt nasol. Naşpa. Ca şi nasol şi naşpa, aparţine argoului, pe care nu îl resping pentru că aşa ne-au învăţat pe noi la pensionul Notre Dame, ci pentru că mi se pare important ca domnişoara să înveţe limba română curată. Are destul timp să se prostească, la şcoală.
Dar, surpriză. Irina continua să cânte. Aţi ghicit! “suntem pitici miştoooo!”.
Ptiiiii….
– Ce-ai zis, Irina?
– Suntem pitici mişto.
– Cum adică mişto?
– Nu ştiu.
– Dar de unde ştii tu cuvântul ăsta?
– De la film!
Nevenindu-mi să-mi cred urechilor, am zis să văd şi eu scena cu pricina. S-au pretat la aşa ceva minunaţii care au făcut aşa o treabă bună cu celelalte filme Disney? Ei bine, piticii cântă în gura mare că-s mişto. Continuarea cu barba şi gagicile n-au mai pus-o, probabil şi-au dat şi ei seama că nu se face. Totuşi, lecţia cu piticii mişto costă 54 ron din buzunarul mamelor.
Să râdem, deci, cu Alexandra Cucu (traducătoarea filmului) şi Bogdan Giurgiu (adaptarea cântecelor).
Mişto! adică nu! Nasol, doamnă şi domnule. Naşpa rău!*
Am zis.
*Da, Irina le ştie şi pe astea două. De la grădi. Nu ştie ce înseamnă.
Related Posts
Tags
Share This
Draga Ada, dupa cum stii, cateodata cuvintele astea de argou devin suficient de populare incat sa-l paraseasca. Pe el, pe argou. Chiar si pe jargon. Slangul striveste cu gratie limba literara si devine vocabular curent. N-avem ce-i face.
Adica am constatat si eu acelasi lucru, cu aceeasi neplacere. Si m-am resemnat.
La noi e si mai greu. Tati, dupa 21 de ani departe, a inceput sa vorbeasca o romaneasca cam englezita pe alocuri si destul de putin literara. Corecta, dar de casa. Argotizata puternic. Ce mai pot zice? Ce mai pot face? Ma straduiesc si eu cat pot sa nu uit … si sa vorbesc ca atare cu fetele.
Alina, da, asa o fi, dar totusi…
Uau, saracii pitici carora li se pun vorbe in gura,ei nu voiau decat sa spuna ca vin acasa de la munca… Aveam si eu cand eram mica o caseta video cu Alba ca Zapada si pe atuncii piticii nu vorbeau chiar asa 🙂
Nici piticii nu mai sunt ce-au fost, e clar!
Vaaaai, la asta nu ma asteptam! Ma gandeam ca a auzit la gradinita si cand colo… Ar trebui sa le scrii un email si sa-i intrebi despre limba romaneasca si ce parere au ei despre ea si argou.
Marturisesc ca eu habar nu aveam de expresia aia cu “cotu’ si piscotu'”. Ori am lipsit in ziua aia de la gradinita, ori mama a avut grija sa ma faca sa cred ca am lipsit. Pentru ca pe asta cu piticii o stiam.
Le-as scrie daca as avea adresa lor de mail. 😀 noi avem resurse inepuizabile de astfel de vorbe de duh, pe care nu vi le doresc si dumneavoastra…
Ideea la Alba ca Zapada era sa traduca minunea Disney, nu sa se dea ei destepti. Desi nu cred ca destepti e bine spus. Chiar m-a enervat faza. Nu ma asteptam.
Da, si mie mi s-a parut ca de fapt a fost doar o gluma care a ajuns accidental pe varianta comercializata. Sper. Sau poate ca nu a fost doar o gluma. Traducerea scrisa e corecta 😀
Te inteleg si sunt de acord cu punctul tau de vedere 🙂 Pe de alta parte, imi amintesc cum in copilarie cantam acelasi refren, multa vreme fara sa stiu ce inseamna. Cand am intrebat, mi s-a dat traducerea literara, mi s-a explicat si gata. Am supravietuit fara traume, ba mai mult, indragostita de limba si literatura romana 🙂 E doar placerea rimei, a ritmului…Stiu ca se putea traduce si altfel cu acelasi efect, dar na…
Ce voiam de fapt…sa le iau putin aparararea traducatorilor…Daca restul traducerii e ok si daca filmul se urmareste cu placere, cu drag (si datorita traducerii), atunci eu zic sa-i iertam totusi… :))
Aaaa, incerc sa ma gandesc cum as fi tradus eu : to home from work we go!
Inca nu am o solutie mai fericita, raul e oricum facut.
Dar ma gandesc ca poate cei ce au tradus, adaptat si inregistrat asa acest cantec nu au copii pe-acasa. Ma rog, e doar o mirare, nu e o indignare cu bigudiuri.
Draga Ada, eu zic sa spui mersi ca n-a invatat versiunea cu “… suntem pitici caşto” care circula pe vremea mea. Mama s-a cutremurat cand m-a auzit cantand asa :))
Merci!
de principiu sunt de acord cu tine dar…. trecand la partea pragmatica refrenul e chiar misto cu “misto” si are un “clenci’ e unul din putinele pe care mi le mai amintesc din copilarie (NB nu fac traduceri iar engleza am invatat-o urechist)
iar la ion creanga in alba ca zapada sa stii ca refrenul e tot cu misto… asa ca ce sa zic.. parca i-as ierta de data asta daca pun la socoteala ca de sarbatorile astea m-au incantat cei de la disney cu winie the pooh (in romaneasca lui andrei winie the plus) cu voci memorabile si pe care le ascuti cu placere si a 1001-a oara…
iar daca vrei sa te relaxezi si sa uiti de vecini dupa ce adoarme cea mica uita-te la love actually ca sa visezi pentru la craciunul 2010…. fara traducere sau subtitrare in engleza, romana e cam chinuita!
cand vine urmatoarea vacanta?
🙂 Il am pe Love Actually pe un hard extern. L-am vazut anul trecut. Dar e o sugestie buna pentru diseara.
petru continua ” pe ploaie si pe vint purtam pantofi maro” 🙂
hahahah Bogdana! Petru e genial!
Ehe,tot asa mi-a povestit fi-mea cu o prinde lupul pe Scufita in padure din cauza ca era data cu prea mult parfum si lupu’ i-a luat urma rapid.Si eu trebuia sa intreb…Si ce ii face lupul Scufitei cand o prinde acolo in padure ?!?!Dar am avut o ezitare.Marog,DVD ul ala a costat mai putin,nu 54 de lei,dar tot asa,m-am bucurat ca am gasit varianta in romana a unei povesti care ii place foarte mult,dar cand colo…Scufita era o piti tupeista care ii replica mamei sale ca nu e suficient de “cool”.
Oare povestile clasice nu mai au farmec,trebuiesc “mutilate”?