I am a rock

2 Jun 2009 by Ada

Sunt zile, ca asta, în care nu-mi vine să mă dau jos din pat. Zile în care m-aş ghemui sub pătură, cu genunchii la piept. Mai ales când plouă şi ştiu că pe stradă vor fi un milion de maşini. Zile în care nu mai am energie să ridic capul de pe pernă.
Exact în aceste zile, ea se trezeşte de dimineaţă.
În dimineaţa asta s-a trezit la 6.20.
S-a dus la baie.
N-a închis uşa.
S-a întors în pat, trecând peste mine.
S-a aplecat spre urechea mea şi a început să cânte.
Mi-a venit să plâng.
– Irina! De ce cânţi, mamă, la ora asta?
– Ca să visezi frumos!
– E şase dimineaţa!
– Da, eu deja m-am înviorat! Tu te-ai înviorat, mami?

Mă ridic din pat. Ca-n filme, în urma mea rămâne fantoma care se ghemuieşte sub pătură. Cea care-şi pune perna în cap. Cea care are timp. Cea pe care nimeni şi nimic n-o clinteşte.
Mă târăsc spre baie. Cinci paşi. I am a rock.
I am immortal. I have inside me blood of kings. I have no rival. No man can be my equal… Mă spăl pe dinţi. Lângă mine, în oglindă, băiatul ăla frumos al cărui nume nu mi-l amintesc, se bestializează, dă din plete şi cântă cu vocea lui Freddie Mercury, regretatul.
Take me to the future of your world, mai apuc să aud în gând.
Apoi sirena aia împopoţonată, care trăieşte pe marginea chiuvetei, începe să bâzâie.
Irina se spală pe dinţi cu periuţa ei electrică, de care e tare mândră. Freddie Mercury se filează singur şi se pierde în bâzâitul sirenei.
E şase şi douăzeci şi cinci. Fantoma mă strigă din pat, hai, e cald, e bine, sunt aici, vino la mine.
O iau spre bucătărie. 10 paşi. Pun de cafea. Dau drumul la radio. O ştii pe-aia cu cât vreau atâta dau? Închid radioul.
Mă întorc în dormitor. Iau boxele vechi şi le proptesc pe cuptorul cu microunde. Înfig mufa în ipod şi îl pun să cânte. Shuffle.
My lover’s gone.
Dido, not this morning.
Shuffle.
– Mami! te-ai înviorat?
– Shhhhhh.
– Pot să beau lapte cu ciocolată? Pot să mănânc îngheţată? Când vin acasă, pot să văd un film? Dar nu ăla cu Casandra, mami, ăla cu trei sirene.
Sorb din cafea. Nu am atâtea răspunsuri.
– Mami! Tu nu m-auzi?
– Shhhhhh.
I am a rock.
În 20 de minute trebuie să ies pe uşă. Plouă, n-am umbrelă, adidaşii Irinei sunt în maşină, umbrela în maşină, geaca e la grădi. Irina vrea crenguşti. Dar să mai punem şi un animăluţ d-ăla din pastilă în apă, să vedem ce iese din pastilă de data asta.
Diseară.
Dar film?
Diseară.
Dar eu, strigă din urmă aburul meu.
Diseară.
I am a rock.
– Mami!
– Irina!
– Mami!
– Irina!
– Mami! Tu eşti cea mai bună mami din lume.
– Mulţumesc.
– Ţi-a plăcut?
– Da.
– Îmi dai voie să pun animăluţul în apă?
I am a rock… I’m more than a bird, I’m more than a plane, I’m more than a pretty face beside a train… And it’s not easy to be me…