Irina și Marea

4 Sep 2011 by

Nu este prima ei întâlnire cu Marea. Prima dată a văzut un fel de mare la un an și jumătate. În Anglia. O mare rece, cu plaje umede în permanență.

A doua oară a văzut Marea în 2008. Trei săptămâni, cât am fost eu la Radiovacanța, se săturase de apă până într-atât, încât mă ruga să nu mai mergem la plajă. E drept că plajele din Mamaia sunt o experiență relativ traumatizantă din pricina prea multor interdicții pe secundă. Nu pune mâna, e un muc de țigară. Lasă jos paharul ăla, cine știe cine a băut din el. N-ai voie să atingi seringa aia! Pleacă de lângă alge că-s pline de muște! etc, etc, etc.

Vara asta, însă, a fost vara ei cu Mare. Mare trei zile la începutul lui august. Mare, 10 zile înainte de primul prag uriaș din viața ei de copil: începutul școlii.

10 zile în aceeași cameră de 12 metri pătrați, în același pat, înghesuită la perete, cu mese pe terasă sau la restaurant, cu o soră mai mică pe capul mamei (de unde și scăderea dramatică a numărului de interdicții pe secundă) și un tată la fel de pasionat de bălăceală ca și ea. Anul ăsta Irina n-a făcut plajă mai mult de două ore adunate. A făcut însă băi în mare pentru toată iarna ce-o așteaptă.

Nu degeaba vorbind dânsa în somn a spus clar, ca și cum ar fi încercat să ne convingă dincolo de orice urmă de îndoială: “Eu nu vreau să mai plec de aici niciodată”. Tot din vorbele ei spuse în stare de somn profund am aflat că încă n-a crescut chiar de tot. “Eu cred în zâne!” a zis, răspicat și cu intonație, într-o noapte pe la vreo două. (Poate o să vă-ntrebați ce fac doi adulți cazați împreună cu doi copii într-o cameră cu un singur pat, de nu dorm la două noaptea. Ei bine, tocmai se terminase Anatomia lui Grey și soțul vâna țânțari. Nu spun cu ce-i plesnea, e secretul nostru de familie. Dar a omorât pe puțin unul din șapte lovituri, nu chiar ca croitorașul cel viteaz. )

Deci: Crede-n zâne. Ar vrea să locuiască la mare. Încă puțin și va înota fără nici un fel de ajutor gonflabil. Se teme de școală. Îi plac mult cartofii trași în unt, de la Șoni. Îi place Vama Veche. Angelica i-a zis ca e ok să n-ai prieteni, dar ea știe de la mine altfel, așa că nici n-o bagă în seamă. Cât despre Mare, încă nu s-a lămurit de ce îi zice Marea Neagră, când ea vede clar că e albastră. Bine, uneori e gri. Alteori e verde. De ce e atât de colorată, până la urmă?

Și nu mai fi așa fericită, că am făcut o nefăcută, mi-a zis în ultima noastră noapte la Micul Golf. Plecase să mă caute printre corturi, într-o beznă aproape desăvârșită, fără să-i spună lui Laur unde se duce. A scăpat ca prin urechile acului de o încheiere fabuloasă a unei vacanțe de vis.

Am văzut la Leonardo în Mangalia pantofi de școlăriță. Probabil n-o să mai apuce să-i probeze. Dar imediat ce ne întoarcem la București, trebuie să-i luăm pantofi de școală și uniformă, trebuie s-o tundem, să pregătim ghiozdanul și penarul și lunea viitoare (Doamne, Dumnezeule!) s-o ducem la școala. Irina începe școala.

 

Related Posts

Share This

11 Comments

  1. alina

    Minunat.
    Asa e, nu-mi imaginam sa iubesc varile si marea cu atata pasiune, uite ca de cand cu fetele vara a devenit spatiul temporal in care ma simt cel mai bine.
    Si ale mele ma intreaba de plaja mereu, dar mai ales ma intreaba cand vine iar vara aia calda, le amagesc cu vizite la scoici si nisip, insa adevarul e ca le trebuie scalda, lor.
    Irina e foarte frumoasa si foarte delicata.
    Oare o fi ceva cu capricornii astia de nu-si fac prieteni decat cu mare greutate (asa e si Anna, dupa aproape 1 an de kindy nu s-a lipit de nimeni si sufera)?
    Tinem pumnii sa fie bine si frumos la scoala, sa-si pastreze visele cu zane inca multa vreme.
    Maria dupa aproape 1 an de scoala nu le-a uitat. 🙂

    • Alina, cred ca acum constiinta Irinei e un ghem de zane, fluturi, bakugani, magiki si alte animalute. E greu de lucrat cu asa ceva, mi se tot plange ca fetele ii zic ca se crede sefa. Daca o intrebi, toata lumea e alcatuita din prieteni, dar viitorul cu siguranta este negru. Pune-o insa sa numeasca doi prieten bun si va zice probabil Luca si atat.

  2. alina

    *verile

  3. oana

    e dulce, scumpa de ea……

  4. Frumos. Succes la scoala!

  5. of, ce frumos. se duce la scoala, da, dar tot puiul mamei e! bafta, Irina, la scoala!

  6. Anca/Mogosoaia

    Ce mai trece timpul… Si a mea mai are doi ani si merge la scoala… Copiii cresc repede

    Sa va fie de bine!
    si Bafta la scoala!

css.php
Privacy Policy