Isn’t she lovely

13 Dec 2013 by Ada

Se trezeşte prima, nu ştie nici ea de ce. Are ochi de pisică, vede pe întuneric, reuşeşte să nu se mai împiedice de nimic în drumul spre baie. Îşi dă cu apă pe faţă, se spală pe dinţi, atentă la clipitul luminiţei ce o anunţă câte minute mai trebuie să-şi perie colţii. Se piaptănă privindu-se cu atenţie în oglinda mare de la baie, cu mişcări studiate, numărând în gând până la 100. De 100 de ori trece peria prin pletele de pe umărul stâng, de 100 de ori din creştet spre ceafă, de alte 100 de ori prin pletele de pe umărul drept. Nu se încheie niciodată la ultimul nasture al cămăşii albe, dar a învăţat să-şi îndrepte gulerul peste jacheta roşie a uniformei. Poartă blugi evazaţi peste cizmele roşii, înalte până la genunchi. Ar vrea să renunţe la căciula uşor caraghioasă, cu ciucure, i se pare că n-o mai prea reprezintă, dar nu-i place frigul, de-aia îşi şi înfăşoară fularul enorm de câteva ori în jurul gâtului şi nu ştiu cum face că tot rămâne cu o bucăţică de piele, poate cea mai sensibilă, expusă la ger. O enervez, că n-o las să se dea cu ruj şi să poarte bijuterii la şcoală şi insist să-şi adune pijamalele de pe unde le lasă, că o cicălesc să se încheie la haină şi să-şi protejeze mijlocul, să nu umble desculţă şi să nu-şi uite mânuşile.