It’s a boy!
Eu i-aş fi spus “Catifeluţă”, pentru că aşa a vrut tăticul lui.
Dar i se va spune Năsturel. Pentru că nu mereu am eu ultimul cuvânt.
Nu-i nimic, până la urmă e irelevant, important e că există.
E mic, pufos, cu ochi rotunzi, genul pe care vrei musai să-l iei în braţe şi să-l strângi tare, tare la piept.
Nu poţi să nu-l iubeşti. Vine în noiembrie şi abia îl aşteptăm.
E încă unul dintre copiii mei literari.
Şi-o să-l puteţi comanda luna viitoare la Editura Cartea Copiilor (nu uitaţi că există un cod de reducere pentru cititorii acestui blog)
Related Posts
Tags
Share This
Felicitari!
Sa stii ca te admir mult si te citesc intotdeauna cu tot dragul!
Multumesc:)
Felicitari, Ada, coperta arata tare frumos. Stiu cum e sa nu ai ultimul cuvant in materie de titluri si cat de frustrant poate fi uneori dar cred ca i se potriveste mai bine Nasturel, e mai usor de pronuntat si de retinut de catre copii 🙂
Da, nu sunt suparata, Alex a facut un sondaj si a iesit Nasturel.
Vă felicit mămico şi tăticule! Năsturel abia te aşteptăm! Să fie într-un ceas bun şi să dea Domnul să capeţi în fiecare an un frăţior sau o surioară, na!
Multumiiim.
Felicitari! Una din cartile preferate ale copiilor mei 🙂 Suna bine Nasturel in lb romana,desi in engleza e Corduroy.
Multumesc. Din pacate, in romaneste Corduroy suna destul de ciudat. De-aia eu zisesem Catifeluta, mi se parea mai in spiritul povestii.Dar cititorii au hotarat ca Nasturel e mai bun si noi respectam opinia cititorilor.