Jurnal de vacanţă la Buni, decembrie 2010
Bună dimineaţa, Mami, eu îmi beam cafeaua şi mă uitam la serialul meu preferat. Să ştii că nu îmi mai e frică de Pisa, acum pot s-o şi pedepsesc dacă e obraznică. Îi trag şuturi. Să nu-i mai trag, că o doare? Bine, promit că nu-i mai trag. Da, şi mie mi-e dor de tine, dar abia mai respiraţi şi voi. Lasă, când o să fie şi Lia, dacă eu mă duc la Buni, rămâi cu Lia, dacă Lia se duce la bunica ei, rămâi cu mine. N-o să mai fii singură. Şi dacă mergem amândouă la Bunici, rămâi cu Laur.
Mami, treci mâine pe la mine? Să-mi aduci patinele şi nişte filme, că astea pe care le am eu la mine nu se aud, la Buni e altfel sonorul.
Te rog, mami, haide, vino. Că şi mie mi-e dor de tine.
Slava Domnului pentru copii 🙂
sa iti traiasca fetele, Ada. Si sa aveti o iarna usoara ca un fulg:)
Multumesc, Monica, sa ne traiasca tuturor copiii.