Leapşa cu 12 femei

17 Nov 2009 by Ada

Am avut o zi fantastică. Cred că şi din pricina mail-urilor pe care mi le-aţi trimis. Vă mulţumesc pentru încredere, am să răspund la toate mail-urile în seara asta, când mă întorc de la Radio. Da, tocmai plec la radio, am emisiune de la ora 9, cu patru invitaţi extraordinari.  Un designer cum nu-s mulţi, Mihai Ionaşcu. Un om despre care am mai scris eu, Dragoş Rouă. Bogdan Iordache pe care abia aştept să-l cunosc. Plus Viorel Spînu care e din ce în ce mai bun la făcut emisiuni radio, mă gândesc să-l las în locul meu. O să fie o emisiune super.

Dar nu despre asta voiam să vă scriu.

În dimineaţa asta aveam în mail un singur mesaj nou, de la J, prietena mea.

E unul din mesajele alea cu “dă mai departe şi trimite-mi şi mie”.

J, nu-l dau mai departe.

J e prietena mea cu care plâng cel mai uşor pentru că emană o anume căldură, chiar şi de la distanţă, căldură care îmi spune ok, hai, descarcă-te, plângi, va fi bine.

Ultima oară am plâns cu ea, fără ca ea să ştie. Îl visasem pe Mitz. În visul meu apărea într-o oglindă, mare şi alb, pufos ca-n zilele lui bune. M-am întors spre el şi l-am luat în braţe şi l-am mângâiat. Mitz voia bomboane de ciocolată şi eu îi spuneam “prostănacule, pisicile nu mănâncă dulciuri!”

Nu mai ştiu cum s-a terminat visul. M-am trezit, m-am apucat de scris şi, în aceeaşi zi, căutând o poză pentru unul dintre texte (ceva fără vreo legătură cu pisicile) am găsit o veste din Raiul Pisicilor. Apoi am simţit nevoia să i-o arăt lui J, ea se pricepe la vise şi s-o întreb ce-o fi însemnând asta…

Am sfârşit prin a vorbi cu ea vreo două ore. Două ore în care, fără să mă ia vreo secundă peste picior că bocesc după o pisică moartă, m-a liniştit şi mi-a zis sigur, sigur, Mitz se va întoarce la voi, sub o formă sau alta, poate doar aşteaptă să aveţi loc şi pentru el. Sau poate ţie îţi e atât de dor de el, încât îl chemi şi ştii tu cum e cu visele şi dorinţele. Multe lucruri frumoase mi-a spus. Şi azi mi-a trimis mailul ăsta cu 12 femei care i-au atins ei viaţa, deci înseamnă că şi eu am lăsat acolo o urmă. Ce frumos mod de a începe o zi nouă.

Deci, J, mulţumesc şi aici. Şi hai să-l dăm mai departe, ce zici?

Iată deci ce trebuie să faceţi.

Să vă gândiţi la 12 femei care v-au atins cumva viaţa. Nu trebuie să le spuneţi nimic, doar să vă gândiţi la ele.

Şi trimiteţi-le un zâmbet măcar în gând. Eu aşa am făcut. Şi a fost bine.