Lucruri frumoase

18 Mar 2009 by

Ne-am luat cu treaba în asemenea măsură, că aproape am uitat să scriu şi despre altceva decât lucrurile serioase.
N-am mai povestit despre lucrurile frumoase.
Despre week-end-ul minunat cu Tora şi Rufus şi cei trei copii ai lor, printre care Irina s-a camuflat cu mare îndemânare. Despre progresele făcute de domnişoara, cu rolele în parc. Despre cursa cu obstacole în care s-a avântat, luând exemplu de la Ana, sora mai mică a Ioanei.
Despre felul în care îmi strânge mâna când trebuie să ia curbe şi e pe role, despre cum se agaţă de hainele mele prin casă, să facem trenuleţul, despre “mami, vreau să te pup”, despre codiţele ei împletite şi evadările din cada plină ochi cu raţe şi vaporaşe, despre cum se ascunde ea pe după perdele sau îşi închipuie, precum struţii, că dacă îşi pune o pătură în cap, chiar şi stând aşa în mijlocul camerei, e invizibilă, nu ai cum să o vezi, oricât te-ai strădui.
– Trebuie să trecem pe la bibliotecă, mami, să nu crezi că am uitat.
– Ai dreptate, Irina. O să trecem.

Câte lucruri frumoase trec pe lângă mine şi-s gata, gata să le pierd, să le uit, să le îngrop în toate supărările ei legitime, în toate mofturile şi trăznăile pe care le face, de la faptul că înghite guma de mestecat, până la cocoţatul pe barele de lângă scară şi spălatul pe dinţi cu degetul, că aşa a învăţat-o Caro.
În dimineaţa asta am dus-o la Smiley şi ea se făcuse din nou mică şi se lipea de mine şi nu-mi dădea drumul, vreau să stau cu tine, mami, ia-mă cu tine.
Şi brusc mi-am amintit ultimii doi ani, populaţi cu dimineţi dintr-astea, în care ea e mică şi se lipeşte de mine sau, dimpotrivă, e mare şi-mi urează “o zi bună, mami, servici uşor”.
Sunt zile în care îmi vine să mă aşez în genunchi lângă patul ei şi să-i spun “Iartă-mă, Irina, că n-am avut rădăcină…”

Related Posts

Tags

Share This

4 Comments

  1. Medeea76

    Ada, e un inceput, nu? Sa fim seriosi, stim cu totii cat ii esti de dedicata, daca toate mamicile ar fi ca tine…
    Si voiam sa-ti spun de mult ca apreciez ceea ce faci pe forum, asta da lipsa de radacini si de implicare fata de copii ;-)…

  2. alina

    Cu toții le greșim copiilor noștri, n-avem cum să fim părinți perfecți. Eu câteodată îi cer iertare Mariei când știu sigur că am greșit certând-o prea tare, doar pt că eu am fost țâfnoasă, obosită, fără chef.
    Iar, Ada, tu ești o mămică minunată și ai un copil deosebit!

  3. ajnanina

    cu drag si multa dragoste…
    multi lastari fara radacina se prind si isi formeaza radacinile lor. poate dura mai mult, dar sunt ale lor. fara tribut de adus trecutului, si cu viata proaspata.

  4. alexandra

    Draga Ada,
    iti scriu aici pentru ca nu stiu unde in alta parte.
    vreau sa scriu si eu la Ziarul copiilor, daca ma primiti si daca aveti nevoie de ajutor.
    iti scriu dintr-un prim impuls care nu-mi da pace si nici n-o sa-mi dea pina nu dau send acestui mesaj.
    a venit impulsul, dupa care:
    1. am intrat pe site-ul ziarului si m-a cam luat ameteala, pentru ca mi se pare complex si bine informat si am impresia ca sint in fata unei comunitati prea putin cunoscute mie (mame, tati, oameni care stiu despre si fac chestii pentru copii in mod organizat).
    2. m-am gindit: eu sint o mama din afara comunitatii acesteia, care face lucrurile mai mult din instinct si ghidindu-se dupa criterii personale. cum sintem toti, probabil, inainte de a intilni oamenii care sa ne faca sa dorim sa apartinem – unui grup, unei comunitati, unui ziar :).
    uite ca la mine declicul s-a facut citind blogul tau si despre Ziarul copiilor.
    3. m-am mai gindit si ca: asa cum functionez eu in mod normal, as fi citit ziarul cap-coada si as fi stat si as fi cugetat unde pot scrie si ce rubrica as propune sau mai stiu eu ce. dar nu fac asta pentru ca mi se pare ca aici e vorba si de o (al)chimie care pune lucrurile in miscare si ca in primul rind tre sa-mi declar intentiile si sa va intreb daca aveti nevoie de ajutor.
    4. zic asa: daca aveti, atunci cred ca ar fi bine sa ne si cunoastem si sa vorbim despre cum faceti voi ziarul si ce as putea face eu sa va ajut.
    inainte de asta, cred tot eu ca e necesara o etapa de calificare, ca sa vedeti daca merit efortul :). adica sa-mi dati o tema si un deadline si eu sa scriu. cred ca asa as functiona cel mai bine.
    ce zici?
    pentru refuz politicos sau tema, uite si adresa mea de mail: alexandra.bordeianu@yahoo.co.uk.
    multumesc mult.
    alexandra

css.php Privacy Policy