Masaj cu finalizare

11 Oct 2009 by Ada

De când era mică, i-am făcut masaj. Aşa scria în Căpraru, biblia tuturor lăuzelor din România, noroc că e încet, încet înlocuit de Dr. Spock.

La început am folosit ulei pentru bebeluşi. Apoi am descoperit că totuşi cel mai bun ulei de masaj e cel de măsline, presat la rece. Uleiurile “speciale” pentru bebeluşi, cele pe care le vedeţi cel mai des la televizor, nu sunt cea mai fericită alegere. Apoi am trecut la smacuri cumpărate de la plafar. N-am destule cuvinte să laud “Uleiul de cătină”  (care e o cremă, în ciuda numelui său) ori crema cu gălbenele, care nu ne lipsesc niciodată din casă, din bagaj, de pe lista de cumpărături de la magazinele cu vrăji.

Aveţi idee ce complicat e să masezi un bebeluş? În primul rând, pentru că e mic. Apoi pentru că e firav. În al treilea rând pentru că te temi să nu-i frângi vreun oscior. Pe urmă, pentru că seara, când se face masajul de fapt, nu ai decât o singură dorinţă: să adoarmă mai repede.

Dar nu e nimic atât de grav precum pare. Pe măsură ce te înveţi cu fiecare milimetru din pielea bebeluşului, începi să ai curaj să îi masezi şi coloana, şi degeţelele firave şi transparente, tălpile cele mici, picioruţele. Nici nu-ţi dai seama când creşte. Apoi, masajul îl linişteşte pe bebeluş şi dacă ştie rutina, ştie şi că prima e baia, după, masajul (sau invers, în funcţie de cum îl obişnuiţi). Urmează masa şi apoi se stinge lumina, deci masajul e un pas important în programul de seară. Mâinile mamei acoperă spatele unui bebeluş din două mişcări. E important ca atunci când faci masaj, mămico,  să ai mâinile calde. Nu pune uleiul sau crema direct pe piele, încălzeşte-le întâi în palme.  Cel mai bun moment pentru masaj e atunci când bebeluşul e încă vioi. Nu trebuie să fie prea obosit nici să-i fie prea foame. În cameră trebuie să fie cald.  Dacă bebeluşul e prea mic şi încă nu a învăţat să se târască, trebuie să-i arăţi mâinile şi să-i spui ce avi de gând să faci. Vorbeşte-i mult. Urmăreşte-i reacţiile. Dacă zâmbeşte sau gângureşte, înseamnă că îi place.

Cu fiecare lună care trece, gesturile cu care mama face masajul devin fireşti, ca şi cum pentru asta ar avea ea mâini. Masajul unui bebeluş e de fapt o serie de mângâieri mărunte. Masajul pe burtică, în sensul acelor de ceasornic, ajută foarte tare la calmarea colicilor, e recomandat în caz de constipaţii sau probleme cu gazele.

Ca să nu vă plictisiţi, puteţi alterna mângâierile cu diferite prelingeri ale degetelor pe spatele copilului, mici ciupituri, o atingere ca o adiere şi pe toate le puteţi transforma într-un joc.

Când Irina începuse să priceapă bine limba română şi învăţase cât de cât animalele, masajul de seară s-a transformat în prilej de joacă. Mai întâi pe spatele ei defilau elefanţii, treceau apoi două roiuri de furnici, urmau fluturaşii care abia îi atingeau pielea cu aripile lor, apoi girafele cele cu picioare subţiri, melcii leneşi, iepuraşii săltăreţi – şi toate aceste animale erau întruchipate de gesturi însoţite de sunete şi încununate cu o repriză de gâdilat ce o făcea să râdă până la epuizare.

Am inventat apoi masajul muzical. Spatele Irinei e pe rând pian, chitară, set de tobe, vioară, violoncel, flaut, harpă. O orchestră întreagă ne umple camera de sunete şi o însoţeşte pe drumul ei spre vise.

Domnişoara mea îşi cere porţia de masaj în fiecare seară. Ba mai mult, fiind un copil căruia i s-au dăruit atât de multe atingeri, în atâtea chipuri, a învăţat ea însăşi că e bine să şi dăruiască. O bucură rarele ocazii în care îmi face ea mie masaj. Eu nu cer. Ea se oferă.Se întâmplă de obicei când e ora prânzului şi n-are chef să doarmă, atunci insistă să îmi facă ea mie masaj. Şi-atunci, degetele ei mici încearcă la rândul lor să întruchipeze elefanţii, melcii, fluturaşii, furnicile şi mai nou pianul, chitara, vioara… După puţine minute, i se aude iarăşi graiul articulat.

– Mami, mai vrei să-ţi mai fac masaj?

– Ei, lasă Irina, dacă te-ai plictisit nu-mi mai face.

– Nu m-am plictisit, mami. Eşti şi tu obosită. Uite, la umeri, la muşchiuleţi, la picioruţe… This little piggy, zice dânsa peltică, went to the market and this little piggy stayed home… Cum era mai departe?

– This little piggy had bread and butter and this little piggy had none… mormăi cu capul afundat în pernă.

– E bine, mami?

– E minunat, Irina.

– Hai, şi acum tu dormeai şi eu mă duceam în sufragerie să mă joc…

Desigur, nu ţine, dar încercările ei de a mă păcăli oferindu-mi în schimb o ofrandă mă înduioşează din cale afară, poate de aceea mai închid ochii preţ de 10 secunde, cât îmi ia să-mi şterg zâmbetul din glas,  înainte să spun:

– Ba te culci imediat.

Căutând o poză cu care să vă ilustrez această poveste, am aflat lucruri noi. Anume că, în India, bebeluşii sunt masaţi imediat după naştere cu o biluţă de cocă înmuiată din când în când în ulei de migdale şi un praf de şofran. Chiar înainte de a pune bila de cocă pe pielea copilului, este înmuiată în ulei. Vreme de şase zile de la naştere, bebeluşul este tamponat uşor înainte de baie cu această bilă de cocă. Asta îi pune sângele în mişcare şi ajută şi aparatul digestiv al bebeluşului să lucreze mai bine. Abia în a şaptea zi de viaţă începe masajul propriu-zis. Masajul cu mâinile se face după ce bebeluşul a împlinit o lună, când corpul lui a devenit destul de puternic să suporte atingerile mâinilor adulte. Acest masaj trebuie făcut zilnic în următoarele trei luni, punctele ce trebuie atinse sunt: coloana vertebrală, gâtul, talia, mâinile şi picioarele, pentru că acestea trebuie să se întărească pentru a putea susţine corpul bebeluşului. Când poate să-şi ţină singur capul şi să se ridice cu ajutorul braţelor, masajul corpului pentru bebeluşi are acelaşi rol ca şi cel pentru sportivi: îi întreţine şi îi tonifică muşchii. Masajul coloanei vertebrale rămâne însă la fel de important şi în această fază. După un an şi jumătate, masajele pot fi rărite, (din două în două zile) dacă vă lasă inima să vă lipsiţi de această plăcere. Pentru că a face masaj cuiva aduce la fel de multă bucurie cu a primi un masaj. Dar eu am aflat asta mult mai târziu în viaţă, deci vă zic şi vouă… poate vă prinde bine şi în relaţia cu colegul de apartament. Are loc un transfer de energie între cel ce face masajul şi cel ce îl primeşte, deci aveţi grijă pe cine lăsaţi să vă maseze şi ce preluaţi de la acea persoană.

Un masaj bine făcut e echivalentul unei reîncărcări a bateriilor.