Minunata pălărie a lui Millie

21 Dec 2015 by Ada

N-am fost eu la Gaudeamus anul ăsta, dar a fost Maria. Și după ce a luat Maria multe cărți pentru Smaranda, s-a mai dus o tură să ia cărți și pentru fetele mele, pe care mi le-a pus în plic și le-a trimis aci, la pinguini.

Nu mai zic nimic că ne lipsesc vreo două cărți din pachet, a ajuns târziu și sfâșiat, dar mă bucur să pot povesti despre “Minunata pălărie a lui Millie“, de Satoshi Kitamura

Știți, sunt cărți așa de faine, că mor de nervi că nu mi-au trecut mie prin minte, să le fi scris eu prima. Zău, e o enervare bună, e un soi de mânușă de piele fină trecută suficient de lent peste nasul meu, cât să simt și textura și mirosul și șfichiul și să rămân cu provocarea, dar și cu încântarea…

Așa e cărticica asta cu Millie, o fetiță ce-și dorea o pălărie cu pene, prea scumpă pentru buzunarul ei gol… Dar care primește de la un vânzător foarte deștept cea mai frumoasă pălărie din lume: una invizibilă.

Care poate fi cu orice. Cu pene, cu flori, cu fondante, cu arteziene, cu muzică sau cu visuri…

Și culmea e că eu însămi port mereu o pălărie de-asta pe cap. Uneori e cu ibrice de cafea aburinde, alteori cu ceainice în care se infuzează calm un rooibos sau un ceai alb, am și zile în care port fulgere și tunete, dar și unele în care mă plimb prin lume cu voalete de curcubeu.

E o carte pe care ar fi frumos s-o aveți în bibliotecă.

Se găsește pe elefant. Ok, așteptați să treacă iureșul cu sărbătorile, dar musai-musai să o luați.

I-am citit-o Liei în seara asta și mi-a spus că ea poartă mereu o pălărie cu My Little Pony. M-aș fi mirat să nu fie așa. Cred că îi va plăcea și Irinei.