Mom, I had a bad dream

7 Nov 2017 by

E trei dimineața când ușa de la dormitorul nostru se dă de perete. Lia se aruncă în patul matrimonial cu avânt, și apoi se târăște pe coate până la mine. 

– Mom, I had a bad dream. 

– Vino încoace, iubito, a fost doar un vis. Gata, a trecut, hai în brațe! 

Se ghemuiește între mine și Laur, mică, strânge la piept ursulețul trimis de Ruxandra (Bear Bear had a bad dream, too) și închide ochii. Îi trag bluza de la pijama peste spatele gol și o lipesc mai bine de mine. Mereu doarme dezvelită. Alunecă în somn imediat și așa, dormind, începe să tușească. Tușește, tușește până când aproape se îneacă, se ridică în capul oaselor, ciufulită și transpirată, nu mai știe cum a ajuns aici. Caută pe sub plapumă ursulețul și apoi se așează la loc. E trei și un sfert și rămân cu ochii în tavan. Îi pun mâna pe frunte. N-are febră. Măcar atât. Nasul funcționează corect încă, nu respiră pe gură. N-ar prea avea cum. În scurt timp, Laur începe și el să tușească. 

Mom, I had a bad dream… 

Nu-mi aduc aminte de prea multe dintre coșmarurile mele din copilăria mică. Țin minte o vară lungă în care am dormit cu teamă, pentru că m-am trezit într-o noapte cu o pisică privindu-mă fix, de pe pervaz. Locuiam la curte, era cald, camera mea era departe de stradă și tata pusese gratii la ferestre, după o serie de spargeri în cartier. Dormeam cu geamul deschis și probabil pisica se urcase pe pervazul meu de curiozitate. Mi-a fost frică de ea. Foarte frică. Dar nu m-am dus în patul părinților mei. Probabil eram prea mare să mai dau buzna. Nu știu dacă vreodată am dat buzna în dormitorul alor mei. Regula nescrisă era că dacă ușa e închisă, dacă părinții dorm, nu putem bate la ușă. Și dacă nu putem bate la ușă, că-i trezim, nici nu putem intra. Ani de zile mi-a fost frică de pisici. 

Mom, I had a bad dream. 

Am visat într-o noapte că tata murise. Trebuie să fi avut 9 sau 10 ani, nu mai eram chiar mică. Locuiam deja de ceva vreme cu tata și soția lui, care nu ținuse neapărat să fie mama mea, dar așa picaseră cărțile. În visul meu tata murise și asta însemna că rămăsesem chiar singură pe lume. M-am trezit plângând. Nu reușeam să îmi dau seama dacă visasem sau chiar se întâmplase și nici nu mai știam de cât timp mă trezisem, de cât timp plângeam. A fost singura dată când m-am dus la dormitorul părinților și am deschis ușa, fără să bat. Era noapte, era vară, pendula din hol bătea liniștită, aveam de trecut prin două holuri înainte să ajung la dormitor, aveam de deschis două uși mari și grele cu clanțe vechi. Am trecut de prima ușă și m-am oprit, cu inima bubuindu-mi în piept în același ritm cu tictac-ul ceasului. Am apăsat ușor pe clanță și am deschis ușa, rugându-mă în gând să nu scârțâie. Voiam doar să mă asigur că tata e la locul lui, în pat. Era. Am plecat la fel cum am venit. A doua zi poate că i-am spus că am visat urât, poate că nu, dar senzația aia de groază o am încă bine săpată în minte. 

Mom I had a bad dream. 

Irina e mare, nu mai intră peste noi în dormitor. Dar amândouă fetele mele știu că dacă visează urât sau se simt rău pot veni în patul nostru uriaș, cât o corabie. Doar Lia mai vine și nu foarte des. În ultimul timp se duce la soră-sa. Uneori o primește, alteori nu. Irina e foarte teritorială. Irina nu știe dacă e mare sau e mică. Ar vrea să fie mare dar încă să o pup când se lovește la deget. Cere o mulțime de îmbrățișări pe zi, chiar dacă, în paralel, în același timp se luptă cu mine pentru putere. Putere asupra ce? Asupra timpului ei. Asupra spațiului ei. Ore în șir de discuții, când răcnite, când rostite apăsat, când exprimate doar în sarcasme, în jurul acelorași teme: De ce nu pot să hotărăsc eu. De ce trebuie să hotărăști tu. De ce trebuie să știi tu. De ce nu am voie să fac ce vreau eu. E viața mea! Tu nu ești Dumnezeu! 

Pentru că ești mică. Pentru că dacă generația mea ar fi vorbit cu părinții cum vorbești tu cu părinții tăi, n-am fi ajuns la maturitate, cu siguranță. Pentru că ți se pare că ești mare, dar iată, discernământul tău încă nu e rodat. Pentru că nu tot ce ți se spune la școală se aplică în familie. Pentru că e nevoie de reguli și granițe și limite. Pentru că eu am fost unde ești tu și tu sigur vei ajunge unde sunt eu, dar încă nu ești acolo. Pentru că te grăbești să crești, și nu înțelegi că this is it, these are the days of your life, când e cineva care să te apere, să te iubească, să te orienteze, să se asigure că ești bine și nu-ți lipsește nimic.  It doesn’t get any better. Pentru că te iubesc și nu vreau să pățești ceva iremediabil. Pentru că nu știu cum aș trăi fără tine sau dacă ai păți ceva. 

You know what I do when I get angry?

Lia, te rog, nu te băga în discuțiile astea. Nu te privesc. Taci din gură. Dă-mi voie să termin conversația asta cu soră-ta, te rog. Găsește ceva de făcut, te chem eu. 

Luni așa, miercuri așa, vineri așa. Luni, miercuri, vineri.

I am sorry, mom. I had the chance to think about it and I realised I haven’t been exactly fair to you. I won’t do it again. 

Luni, miercuri, vineri. Sâmbătă dimineață. 

Nu e cinstit, Irina, să ardem atâtea ore pe aceleași discuții. Nu e cinstit să ne ocupăm doar de false probleme, pentru că tu te învârți în jurul cozii și nu spui ce te doare neapărat. Nu e cinstit față de mine, față de omul ăsta căruia nu avem ce să-i cerem în plus, față de copilul ăsta mic care nu are de ce să asiste la aceste discuții în care nu vorbim despre ce ne doare, doar ne strigăm aceleași lucruri, over and over and over again.

You never listen to me, mom, you never ask me how I feel.

Excuse me? What the actual hell have we been doing for the past three hours! 

Mom, this is not a good family. People keep yelling at each other. 

Îmi pare rău, Lia, fac tot ce pot. Ai dreptate, uneori vorbim cam tare. 

Mom, I had a bad dream. 

Nimic nu este mai liniștitor decât să știi că ești în continuare copilul cuiva, scrie azi Ioana pe blogul ei

Și eu sunt copilul cuiva. Doar că nu pot să spun “Mom, I had a bad dream.”

N-am decât un singur pat mare cât o corabie, în care uneori copilul meu cel mic se refugiază noaptea. Căpitanul sunt eu. Eu sunt Mom. 

Dad, I had a bad dream. 

Related Posts

Tags

Share This

css.php