Partea lui de poveste
… am să o spun tot eu, pentru că, mi s-a explicat, eu sunt cu vorbele în familia asta, el cu sârmele și șuruburile. Am plecat la drum dis de dimineață să căutăm un costum pentru Mirele meu. Am luat-o cu noi și pe Mama Lui, pentru că mie mi se pare că părinții trebuie implicați în treburile astea. Până la urmă, Mama Lui a așteptat suficient timp ziua asta, așa că ar fi fost și păcat să o lăsăm acasă. E o prezență foarte plăcută și are gusturi bune, se pricepe, e o doamnă elegantă, cum nu am cunoscut prea multe (și nu, nu e o încercare de a o peria, cred că Mama Lui e printre puținele rude care nu-mi citesc blogul). Cum eu n-am mai îmbrăcat până acum nici un mire, aveam nevoie de părerea ei. Iată-ne, deci, imediat după prima cafea a zilei, în magazinul proaspăt renovat al firmei Braiconf, de pe Moșilor. Magazinul arată grozav, au fotolii comode pentru însoțitori, miroase totul a zid proaspăt, iar cămășile Braiconf sunt superbe. Costumele însă erau făcute la Sibiu ori importate. Am stabilit ce nu vrea.
– Nu vreau frac, a zis.
– Bine.
– Nu vreau nici smoking.
– Bine.
– Nici papion.
– Nici papion.
– Nici lavalieră.
– Ooook. Nici lavalieră. Dar ce vrei?
– Un costum clasic, poate bleumarin, poate cu dunguțe fine, sau negru.
Greu de găsit, ați zice că nu, dar nici nu știți ce se poartă acum. Se poartă dungi albastre pe stofe gri, cusături pe rever, mai rău, chiar strassuri, sclipici și alte bazaconii. Apoi… Ăsta nu șade bine la spate, ăsta nu are mâneca bine cusută, uite ce dungă face, ăsta e gri și gri mai e unul în șifonier. Așadar, nimic la Braiconf, nimic la Steilmann, hai la Tata și Fiul, că au presă bună.
Costume gri, costume verzui, costume movulii, costume negre, fracuri, smoking-uri…
– Hai, totuși să încerci un smoking.
– A nu, nu-mi place cu sclipiciul ăla pe revere.
– Bine, să mergem.
– Stai să-l vedem pe ăsta.
Ăsta. Smoking. Cu rever lucios. cu dunguliță lucioasă la buzunare.
– Aaaaa… Mnu. Parcă nu.
– Atunci acesta. Are reverele mai înalte, materialul e mai discret, tăietura gulerului e alta.
– Să-l vedem.
Și l-am văzut. Îi venea bine. Așa de bine că am început o ședință foto. Ia pune și cămașa. Și pantalonii. Ce zici de vesta asta? Vrei papion? Sigur nu vrei papion? Hai să vedem cum e cu papion. Brâu porți? Nu? Ok, nu e musai. Mnu, nu e bine cu papion. Atunci poate vrei o eșarfă. Aia care se poartă pe sub cămașă? Aia. Numai după ce mă pensionez. Bine. Lavalieră? Nici vorbă! Dar măcar încearcă! Uite ce bine-ți vine. Hai să te vedem și-n frac. Fă o piruetă. Și încă una. Dar îmi iei vioară? Îți iau și vioară. Ești frumos și-n frac. Ia mai pune o dată haina de la smoking. Mie îmi place. Și mie. Și mie. Mai vedem? Mai vedem. Dar în principiu ăsta e.
Am mai mers și la Apaca (mersul la Apaca după costumul mirelui e echivalentul mersului pe Lipscani după rochia miresei) dar acolo n-am găsit altceva mai bun. Așa că ne-am oprit la mall să căutăm cămașă “de ceremonie”. Am găsit și cămașă, ne-am întors după costum, una peste alta Mirele e gata. N-a durat decât cinci ore. Cinci ore în care chiar ne-am distrat, Mama Lui era în al nouălea cer că e cu noi și îi cerem părerea. Am băut și o cafea la mall, am bântuit și prin toate magazinele prin care am poftit și la ora 15.00 eram înapoi la copilașii noștri. Care erau ocupați cu Ioana și nici nu s-au prins că am lipsit.
– Și mai ții minte ce ți-am zis azi dimineață? m-a întrebat în mașină.
– Ce?
– Că nu vreau smoking. Și nici lavalieră. Și exact aia am luat.
– Și nu-ți plac?
– Ba da!
Cum spuneam, pregătirile de nuntă sunt (atunci când ai deja doi copii) un prilej extraordinar să faci altceva decât să-i crești pe cei mici. Să faci ceva pentru tine, ca adult. Să te concentrezi pe ce îți trebuie ție și te bucură pe tine. Mi-a plăcut.
Related Posts
Tags
Share This
Ce frumoasa e ultima fotografie! Zambetul bland si privirea aia de mama m-au induiosat. Cum o fi iubirea pentru copilul care a crescut… Pregatiri frumoase!
:)) ma emotionaza postarile despre nunta voastra. Imi reaminesc mereu ca exista dragoste adevarata. 🙂 Sunteti minunati! … Iar domnul tau are un costum perfect! 🙂
Ne place: și bărbatul și costumul și soacra!
ce draguuuut:) te pupam, Ada (Tudor nu stie ca te pupa, dar e obligat:))) si iti dorim TOT binele din lume (sa l imparti si cu noi:))
Foarte frumos…….imi aduc aminte de ziua in care mi-am vazut si eu mirele proband, tot un Laur tot cu cioc si la fel de frumos …..ca un soare!
Felicitari!Sa te bucuri din plin de pregatiri si mai ales de ziua cea mare, eu mi-am organizat nunta un an si jum. si parca tot as mai fi vrut iar ziua aia…Doamne a trecut cat ai clipi!
PS In legatura cu florile de pus in piept – o idee:minirose taiate cu codita de 2cm si codita imbracata in staniol sa nu pateze si daca sunt bobocei rezista si cateva zile.
Sunteti minunati! Iar ultima poza e foarte expresiva!