Povestea Balerinei Origami şi a Semenilor săi, Hârtiile

19 Jun 2012 by

Acum câteva zile v-am rugat să faceţi parte dintr-un focus grup pentru una dintre ultimele mele poveşti. Ea se numeşte Povestea Balerinei Origami şi a Semenilor săi, Hârtiile.

Aş fi recunoscătoare dacă aţi lăsa aici un comentariu de feedback. Mă interesează în special reacţia copiilor. Vă mulţumesc!

Related Posts

Tags

Share This

12 Comments

  1. ceska777

    noi azi dupa masa mergem la biblioteca din sat si cautam o carte de origami, apoi deseara nu ajung dar maine seara ii citesc traducand din mers si spre week end cred ca vin cu impresii. e ok?

  2. Sigur, mai bine mai tarziu decat niciodata

  3. Ella

    Foarte draguta povestea, copilul meu e inca mic, dar sigur i-o voi citi cand va fi destul de mare ca sa inteleaga ca si hartia are suflet si ca trebuie s-o refolosim 🙂

  4. ileana

    Ilinca (6 ani) a fost mult mai incantata de poveste decat Luca (9 ani). Cred, sincer, ca varstele copiilor sunt destul de relevante. In sensul ca Ilincai ii plac cu adevarat povestile cu printese, zane, balerine, pe cand lui Luca nu ii plac, evident, decat alea cu Feti Frumosi, zei din Legendele Olimpului, eventual masini.
    Ideea e ca pana la final amandoi erau la fel de atenti la povestea ta. Le-a placut, au inteles invatamintele, au tras concluziile corecte. Spun asta pentru ca am discutat a doua zi pe marginea povestii.
    Daca mi se permite o comparatie, don’soara Firicel a fost putin mai mult pe placul lor decat balerina origami.
    Oricum, iti multumim pentru poveste! Sa ne mai dai 🙂

  5. Liviana

    Aseara am reusit sa le citesc baietilor povestea balerinei, insa doar Matei (7 ani) a avut rabdarea s-o asculte pana la capat. Mi-a zis ca i-a placut cel mai mult urmatoarele:
    – cand balerina s-a intalnit cu celelalte jucarii in cosul de gunoi
    – cand hartiile au discutat despre copacii din care provin
    – cand balerina si-a amintit ca provine dintr-un brad
    – ideea balerinei de a le transmite prin vis copiilor mesajul hartiilor
    – cand camera s-a transformat in padure
    – cand copiii s-au trezit si au constata ca au avut acelasi vis.

    A fost un moment prin care i-am explicat lui Matei ca prin reciclare salvam copacii si padurea traieste mai mult iar asta ajuta planeta dar si pe noi, oamenii.
    E o poveste inspirata, Anda, felicitari si suntem fericiti sa mai evaluam si alte povesti de-ale tale.

  6. Cand am inceput sa le citesc, s-au ridicat de pe covor unde se jucau, si au venit langa mine pe canapea. S-au lipit de mine (desi este cald) si au ascultat. Povestile Adei sunt ascultate altfel, sunt foarte atenti.
    La final:
    Mihai: Interesant…
    Cristi: Mi-a placut!
    Mihai: Dar eu nu stiu sa fac balerine origami. Pot sa ma uit pe internet sa vad? Mmm… desi nu stiu la ce mi-ar folosi.
    Cristi: Pentru fete.
    Mihai: DA! Mami, imi faci tu patrate, te rog! Tu te pricepi cel mai bine la asta.
    A plecat sa aduca hartie, spunand:
    SPER SA NU LE DOARA!
    Asta mi-a placut cel mai mult!
    Multumim frumos!

  7. LIV

    Si eu iti povestesc, dupa ce se intoarce din “excursia taberei” (citeste, de la bunici!)
    Multumim, Ada!

  8. Parerea noastra nu stiu cat e de relevanta, domnisoara mea are doar 4 ani si jumatate.

    Mie mi-a placut deosebit de mult, atat modul in care curge, invatamintele, cat si impletirea cuvintelor.

    O voi reciti si revin cu impresiile ei.
    Nu sunt chiar subiecte necunoscute, discutam adesea despre a nu risipi nimic, despre a fi buni si ordonati, insa cred ca e prea mica pentru a putea veni la tine cu o impresie pertinenta.

  9. Am citit povestea Flaviei, dar n-am putut scoate prea mult de la ea, decat ca i-a placut. Stiu ca pentru tine asta nu e suficient.
    O vom mai citi zilele astea o data, de doua ori 😀
    Ma gandeam sa-i fac si o balerina origami, cocori am facut anul trecut, pentru Japonia!

    Mie mi-a placut foarte mult complexitatea frazelor, imbinarea cuvintelor, se vede ca esti o maestra a cuvintelor!
    Bravo, felicitari!

  10. Am citit si noi povestea, insa Eliza nu a avut rabdare s-o asculte cu atentie pentru ca lipseau ilustratiile. Ea trece printr-o etapa in care ilustratiile sunt mai importante decat textul. Povestea e draguta, un pic cam transparenta morala, cel putin asa mi s-a parut, dar banuiesc ca asta a fost si scopul povestii, la urma urmei. Recunosc, spre rusinea mea ca nu stiam ca se face hartie din tot felul de copaci, banuiam ca doar un anumit tip de lemn se transforma in hartie.

  11. Am ramas datoare cu un feed-back la povestea ta, scuze ca a durat atat de mult :-))) dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Copie de pe email:

    Eu una am citit-o cu sufletul la gura si mi-a placut mult. La copii a fost ceva mai complicat, din cauza multelor cuvinte pe care ei nu le stiu atat de bine (amandoi, din cauza de gradinita, TV si altele gandesc in engleza, desi se exprima verbal bine in ambele limbi). Cred ca am sa mai incerc cu o varianta tradusa 🙂 (in cazul in care nu te superi), pentru ca si noi rezonam cu povestea ta, eu am invatat de la tatal meu sa fac tot felul de minunatii din hartie, si copiii sunt inebuniti si ma roaga intr-una. Din pacate si la noi la un moment dat toate minunatiile pe care le creez ajung la cos, dar nu la cel de gunoi, din cauza tarii in care traim, reciclam tot. Asa ca povestea noastra are totusi un final mai fericit :-)))
    Inca o data, iti multumesc foarte mult!!!

    Simona & co.

css.php
Privacy Policy