Pregătiri de vacanţă

7 Jun 2008 by


Preafrumoasa lună mai a fost absolut haotică, aglomerată şi dementă. La început am plecat la Cluj. Potrivit legilor lui Murphy, a doua zi m-au sunat de la grădi să mă anunţe că Irina are febră cam 39 şi ar vrea să ştie ce să facă. Le-am spus că sunt puţin cam departe şi o să se ocupe Buni.
Buni s-a dat de trei ori peste cap şi a reuşit să ridice copilul de la microbuz şi l-a dus în împărăţia ei unde l-a tratat cu nurofen şi Panadol şi multe, multe ouă “ghinder”. Pentru surprize, nu pentru ciocolată.
A stat Irina cu febră 39 cam 5 zile după care a revenit brusc la temperatura normală şi toată lumea s-a bucurat, în special şefii mei cărora li se cam făcuse dor de mine.
După alte zece zile mami am plecat la Sibiu. Copilul a rămas în grija Anei, vechea noastră bonă şi prietenă, care a hotarât ca e mai simplu să n-o mai ducă la grădi, mai bine o duce direct în parc. În cele patru zile pe care le-a petrecut la Ana, Irina a reuşit să o păcălească s-o care în braţe că a obosit (dupa 5 paşi Irina declară că oboseşte, dacă ţine, e bine, dacă nu, ghinion, merge mai departe), să-i dea opt găluşte şi nişte cafea cu lapte, a spus frumos rugăciunile şi l-a impresionat pe taica popa la împărtăşanie şi a reuşit să ofere varianta demo a filmului “cum e să ai un copil de trei ani jumate” fiicei doamnei Ana, care până în acel moment nu-şi pusese problema că ar fi drăguţ să aibă un copil.
În prima zi n-a vrut să vorbească la telefon cu mine. A doua zi mi-a declarat plângând că ea nu mai vrea să stea la Ana.
– Vleau la voi acasă! Îmi place mai mult la voi acasă mami, te log, vleau acasă acum.
Desigur mi s-au înmuiat picioarele şi a început să-mi tremure glasul dar n-am plâns la telefon cât i-am explicat că nu se poate, că n-am alungat-o de-acasă dar pur şi simplu sunt momente în care mami şi tati trebuie să plece din oraş. La cinci minute după ce am închis telefonul Irina se juca bine, merci cu Coco şi Fifi, papagalii doamnei Ana. La 45 de minute după ce am închis telefonul, am reuşit să mă scutur şi să îmi reîncep interviurile, cu sufletul făcut bucăţi.
Când m-am întors de la Sibiu Irina s-a bucurat să mă vadă. Am mers apoi la Buni şi mi-a făcut iar vânt.
– Tu pleacă, eu rămân la Buni.
Ieri am avut serbare. Irina a spus perfect poezia. A primit aplauze la scenă deschisă. A dansat, s-a bucurat să fie acolo, a cântat. A fost frumoasă şi ne-am bucurat de bucuria ei.
Apoi a primit diploma de absolvire a grupei mici.
Apoi a primit şase perechi de papuci cu puf, toc, strass-uri şi funde, numai buni de rupt gâtul pe gresia de pe hol.

Luni plecam la munte.

Related Posts

Tags

Share This

1 Comment

  1. mamica de Sebastian

    Sa aveti vreme frumoasa si un concediu placut la munte
    Eu care credeam ca-s papucii tai cei din poza…:))si nu ai Irinei,sa-i poarte sanatoasa,fara evenimente

css.php
Privacy Policy