Prima zi din restul zilelor noastre
A trecut cu bine. Lia s-a suparat pe mine că am plecat. Când m-am întors, m-a privit lung, fără să schițeze nici un gest, nici o grimasă. Parcă nu mă recunoștea. Apoi s-a prins cine sunt și mi s-a aruncat în brațe și greu am mai dezlipit-o. M-am dezbrăcat de haină cu ea în brațe, mi-am dat jos bocancii cu ea în brațe, i-am pus eșarfa mea pe după gât. Atâta bucurie n-am mai simțit demult, a fost ca un foc de artificii tras la mică înălțime. Și apoi, pas de-o mai culcă. Abia după vreo oră în care s-a convins că nu mai plec s-a lăsat doborâtă de oboseală.
Scriu și am ochii plini de lacrimi. Nu-s lacrimi de oboseala, nici de supărare, sunt alea de după o tensiune majoră, preț de multe sute de minute, cât n-am fost lângă ea și mi s-a părut lipsit de sens tot ce făceam.
Și a fost abia prima zi.
Related Posts
Tags
Share This
Putere, Ada!
… am citit cu un nod in gat… curand incep si eu…
Iata un sentiment cu care mi-e dificil sa empatizez. cred ca numai mamicile pot intelege.:)Lia e fetita mare,incet incet va merge pe cele doua picioruse ale ei. Cu noi,cu voia lui Dumnezeu, mereu pe langa ea. Si daca nu noi, ai nostri. Nu va fi niciodata singura.
Ei, Shirina, mai povestim:)
Mult succes Ada pentru zilele care vor urma, sa te tina Dumnezeu tare, puternica si sanatoasa sa faci tot ce ti-ai propus!
Cat de bine imi aduc aminte senzatia… Si acum o mai am, dupa mai bine de doi ani… Sanatate multa si putere.
Mult curaj si de la mine! Mie mi-a plans inima azi doar pentru ca am intrat intr-o cresa din cartier sa cer niste informatii pentru la anul. Si mi-au trecut prin fata ochilor momente de tipul acestora pe care le descrii tu. Si cand imi amintesc cum radeam de mama mea care plangea si cand plecam eu inapoi la facultate dupa vacanta. Se pare ca de acum inainte va fi mereu asa. Dar nici ca vreau sa fie ca inainte 🙂
Si pe mine inca ma doare stomacul cand mi-amintesc senzatia asta. Incet, incet, o sa fie mai usor, dar e tare greu la inceput, orice mama stie. Macar sa stii ca te intelegem. O saptamana buna!