Scrisori de la Irina
Luni, ora 14.30
Flori se enervează rar. Dar se mai enervează. Nu e greu, după cinci răspunsuri de genul “Irina, ai citit?” “Da, am citit!” “Ce ai citit?” “Cerinţele din caietul de vacanţă”.
– Irina, dacă nu mă asculţi, te scot pe hol!
– Da, da, să crezi tu, te concediază mama de nu te vezi.
Luni ora 16.30
– Şi zi aşa, drăgălaşo, “te concediază mama de nu te vezi”, ai?
– Ei, n-am zis “de nu te vezi”!
– Ascultă, Irina! În lipsa mea, Flori e şefa pe aici. De-acum înainte, dacă mai eşti obraznică, o să scrie pe o foaie toate răutăţile şi povestim despre ele când mă întorc.
– Da, mama!
Marţi, ora 16.00.
Pe biroul meu găsesc un bilet olograf.
:)))))… si uite cum copiii isi dau bine seama cand gresesc… chiar si neascultatoare, irina stie sa fie foarte dragalasa…
Asa se explica si cum a ajuns pana la varsta de 7 ani.
Sunt mortale iesirile de obraznicie ale copiilor in mod evident buni :)))
Mi-a placut ultima fraza 🙂
Irina incearca sa vada pana unde tine…Atitudinea fata de Flori este normala, ea stie care e statulul ei in casa. E bine cum ai pus problema, cred ca trebuie discutat despre atitudine,respect fata de cei ce muncesc pentru noi.
Pana si cel mai aspru nene de la confesional reducea pedeapsa la 1/2 din numarul de Ave Maria pe care ti le-ar fi dat in mod normal. TU ce ai facut? 😉
M-a pufnit rasul, asa ca am intors capul si pe urma m-am spalat pe maini. Ca Pilat.