Și creierele obosesc, nu-i așa?

8 Jun 2011 by

N-a făcut febră, nu s-a înroșit, poate că acolo unde e una dintre înțepături e locul puțin tare , trece cu apă rece.

Ieri am fost (su)port bebe aproape toată ziua. De mila ei, că scheuna ca un cuțu șchiop. Cum mă așezam, cum începea simfonia. Ce n-a plâns în două luni, a plâns ieri. De bună voie și nesilită de nimeni m-am oferit să fiu suzetă, balansoar, hamac, saltea, orice i-ar fi trebuit să o alin. Nu s-a alinat decât în slingul minune, afară, pe sub tei. Trei ore am patrulat prin fața blocului. Când familia s-a reîntregit, am îndrăznit să o pun în cărucior și am mai dat trei ture de lac. Afară s-a liniștit, abia așa a reușit să și mănânce fără să mai geamă. La nouă și jumătate am dat stingerea. La unsprezece dormea și copilul cel mare și am clacat și eu, după ce pe tvr1 s-a terminat un superdocumentar despre Ceaușescu și politica externă. 20 de miliarde de dolari a costat frigul din case și pustiul din galantare în copilăria mea. Înspăimântător.

Azi dimineață la șase, când am deschis ochii și m-am uitat la ceas, am simțit pentru prima oară nevoia să mă ascund la loc, cu capul sub pernă. Spre norocul meu, Lioara a adormit repede după ce și-a servit micul dejun. La șapte a sunat iar ceasul. Azi aveam planuri mari, să plec iar la capătul lumii să-mi depun dosarul pentru CIC. Numai gândul că trebuie să ajung pe Lucrețiu Pătrășcanu (după un drum la radio și încă unul la bancă) m-a obosit brusc. În treizeci de secunde, creierul meu a rememorat căldura din mașină, pus copilul în sling, scos copilul din sling, pus în scaun, legat cu centurile, plecat, stopuri, treceri de pietoni, claxoane, parcare din cine știe câte mișcări, iar scos copilul din scaun, pus în sling, lifturi, trepte, birouri, înapoi în mașină și de la capăt, de trei ori, plus întoarcerea acasă. Nu-s în stare. De ieri înjur sistemul. Ieri a trebuit să fac un drum special la Agenția pentru prestații sociale de pe Ion Câmpineanu, numai ca să duc o hârtie (pentru că nu răspundea nimeni la numărul de fax pe care mi-l dăduse doamna drăguță ce nu putea să-mi lucreze dosarul pentru alocația Liei fără să mute și alocația Irinei de la un sector la altul și ca să facă asta avea nevoie musai de o copie după hotărârea mea de divorț). Ca să termin și bâlciul cu CIC-ul, mai stau o tură. Decizia de suspendare a contractului de muncă o am, dar îmi mai trebuie o adeverință pe care am lăsat-o acum două săptămâni la completat și pe care SPER că nu mi-au rătăcit-o. Asta presupune un drum la radio. Și încă unul la bancă, pentru că dacă vrei să primești indemnizația pe card, trebuie atașat un extras de cont la zi. Din ziua în care depui dosarul. Ștampilat și semnat. Apoi lași dosarul în Lucrețiu Pătrășcanu, acolo cineva îi dă un număr și îl trimite în Câmpineanu. După care preț de 60 de zile ești abandonat de Statul al cărui cetățean onorabil și plătitor de taxe ești, pentru că atât durează. 60 de zile. Ca să ți se acorde banii care ți se cuvin, că doar ai plătit taxe. În cele 60 de zile tu și copiii tăi trăiți cu ce-ați pus deoparte înainte, că doar nu te apuci să faci copii fără să pui niște bani deoparte, nu? Dacă n-ai, dacă ești văduvă sau te-a părăsit bărbatul , ghinion. Te-mprumuți. Lasă, că ți-i dă Statul înapoi, pe toți, buluc, în termen de 60 de zile, dar fără dobândă, ce, ești copil, cum să plătească Statul penalizări. Statul doar încasează penalizări și pune popriri și te strânge cu ușa până îi dai și ultimul leu care el consideră că i se cuvine. E un Stat dușmănos. Așa mi se pare mie de ieri. Am încercat să filosofez cu doamna care se ocupă de alocațiile noilor născuți. Tocmai mă informase că pentru luna în care s-a născut, copilul nu primește alocație. Probabil că luna aia nu mănâncă, nu folosește scutece și nu are nici un fel de nevoi care să presupună bani. Sigur, părinții responsabili nu-și fac calcule contând pe cei 50 de euro de la Stat, dar principiul în sine e stupid. Și alocațiile ți le trimite Statul tot după 60 de zile calendaristice de la data depunerii dosarului. Bine, zic. Și-n acest timp, până primești indemnizația și alocația copilului, din ce se presupune că trăiești? Nu știu, doamnă, pe mine mă depășește întrebarea asta, eu doar primesc dosarele.

Nici nu te poți supăra. Doamna care e depășită de întrebarea asta a fost foarte drăguță. Mi-a dat un bilețel pe care scria tot ce îmi trebuie pentru dosar, mi-a zâmbit, s-a minunat de cât de mică e Lia, m-a căinat că n-am avut cu cine s-o las, vai, ați luat-o cu dumneavoastră… Da, cu cine s-o las când doar drumul până la sediul Direcției durează cam o oră în traficul de zi?

Azi nu pot să dau piept cu Statul. Am să stau să completez formulare. Poate am să traversez strada, să cumpăr pâine și niște fructe. Și cu puțin noroc, dacă nu mai e nevoie să fiu iar suzetă, hamac, saltea sau balansoar, poate creierul meu se va simți mai bine. Pentru că doar el e obosit.

 

Related Posts

Tags

Share This

25 Comments

  1. Cris

    asta e tara in care traim. parca totusi alocatia a venit mai repede, cred ca intr-o luna de la depunerea dosarului.

  2. Nu, ieri mi-a spus inca o data doamna ca in Iulie vine alocatia. Tot e bine, indemnizatia va sosi candva prin septembrie.

  3. Din punctul asta de vedere al meu s-a nascut gata obosit:D

    PS: Catrina face matematica si m-a rugat sa-ti scriu numai cand e ea acasa “ca sa faca exercitii”:D
    PPS: pt don Pandele: Din toamna trece la inmultire/impartire

  4. :)) De-aia te iubesc, ca ma faci sa rad si cand sunt lata pe podele…

  5. acu, nah, aduna-te de pe podele si treci la lustruit ferestre. fii o doamna la inaltime!
    sincer m-a obosit doar ca am citit ce trebuie sa faci pt cic…domle avem birocratia in gene, altfel nu se explica.

  6. Curaj!

  7. oana

    ada draga, am vazut ca ai scris mult cu un titlu ‘incurajator’ si mi-am facut cafea ca sa citesc… si-am ramas cu un gust amar, nu cred ca de la cafea… partea buna e ca dupa ce depui dosarele, uiti si de statul roman si de nedreptati, te-ajuta bebe inocent si dragalas…

  8. de ce te miri, Andreea? doar traiesti in Romania.

  9. Liv

    Noua ne-au venit buluc banii, fix la 60 de zile de la depunerea dosarului.Si banii pentru concediu si alocatia. Pe statul roman, il doare-n “pridvor”- vorba unui artist, ca bebelusii mananca din prima zi de viata (“cum, credeam ca ei mamanca abia dupa doua luni!”)si ca fac caca (“fac caca? asa mici??”)si au nevoie de lapte (daca nu sunt alaptati)si scutece si ca tre’ sa-i speli si sa-i ungi si sa platesti toate cele…si vaccin si pediatru ca nu-i gratis…of!!!

  10. anca

    Mda, mie mi-au gresit cu mai bine de jumatate din suma, am facut o alta cerere si mi-au trimis diferenta dupa…inca 60 de zile, bineinteles.

    • Anca, mi se pare strigator la cer. Sper sa nu mi se intample. Dar cum ai verificat suma? Eu inca nu stiu la ce sa ma astept.

      • anca

        Pai na, lucrez in investment banking, asa ca pentru mine a fost destul de usor sa imi fac calculele, cifrele sint lumea mea. Daca vrei sa faci un calcul, ia adeverinta de venituri (aia pe care ti-o elibereaza angajatorul, sau nu stiu cum e la tine cu drepturile de autor), oricum, cert e ca trebuie sa aduni veniturile din cele 11 luni anterioare nasterii Liei, prima luna din astea unsprezece o aduni de doua ori (daca nu ma insel la tine asta ar fi aprilie 2010), imparti la 12, inmultesti cu 72.5% (parca asta e procentul acum, nu? eu am intrat in cic cind era 85 si s-a modificat anul trecut) si cam asta e suma lunara pe care ar trebui sa o primesti. Oricum, stiu ca foarte rar gresesc, nu stiu cum naiba au reusit tocmai la mine, ca era o adeverinta simpla, cu sume constante, nu am avut nici o modificare de venit in cursul anului…

  11. Cristina

    Mie mi-au intrat banii cum mi-au spus: am depus dosarul undeva pe 19 ianuarie, mi-au zis (de fapt sotului, ca el a depus ambele dosare) sa ma astept sa-i primesc in cont undeva dupa 20 martie si fix pe 20 martie erau banii in cont…cel putin n-au intarziat dupa alea 60 de zile.:)

  12. nina

    Norocul meu a fost ca a depus sotul meu dosarul….ca daca in primele luni dupa nastere ajungeam sa ma “lupt” cu ghiseistele cred ca muscam pe cineva, mai ales ca hormonii mei erau inca dati peste cap…

    • Da, eu m-am obisnuit sa le zambesc. Se umanizeaza daca nu le tratezi din start cu ostilitate.

  13. Ada, cum spunea cineva mai sus, dupa ce depui toate dosarele astea nu mai ai nici o treaba cu el pana la un an (sau doi, depinde de norocul fiecareia si al copilului). Daca primesti banii pe card chiar ca nu vrei sa-l mai vezi la fata. Roaga-te sa nu se intample ca anul trecut cand, in apropiere de Paste, au intarziat vreo jumatate de luna.

    • N-apuc decat Craciunul asta in sistem. Pe 3 aprilie 2012 musai sa ma prezint la serviciu.

  14. oh, mami de Lia, ce bine ca statul dusmanos nu poate pune taxa pe blandetea si duiosia ta 🙂

css.php Privacy Policy