Şi mamele se distrează câteodată

26 Jun 2009 by Ada

Aşadar, aseară am fost la concert. Lăsat copil cu babysitter, pus tricoul cu Wile E. Coyote, strâns pletele în coadă şi plecat prin oraş, călare pe un iepure şchiop. Glumesc, m-am dus cu maşina.
În faţa sălii Palatului, puzderie de lume.
În Sala Palatului, şi mai mulţi, nu ştiu de unde veneau că păreau să nu se mai termine.
Ce-am văzut?
Mozart Rocks.

sau aşa:

Pe scurt:
Orchestra Naţională Radio. Beton.
Dirijor Tiberiu Soare – a fost revelaţia anului. Şi eu şi Mara şi Oana l-am fi luat la o cafea.
10 bucăţi chitarişti. Da. Zece. Unul Spaniol.

Cel mai mişto a fost Călin Grigoriu. Votat cu 2 din 3. Puteţi să uitaţi de dânsul, are o prietenă care ştie să cânte. Minunată şi ea.

Carmina Burana cu Cezar Popescu a ridicat sala în picioare. Aştept cu interes clipul pe youtube.
Un Adagio pe care n-o să-l uit prea curând. Bravo Munoz!
Un George Pătrănoiu deştept. Bravo lui.
Aproape două ore de spectacol care mi-au plăcut tare, tare, tare de tot. Muzică clasică (Mozart, Bach, Orf, Beethoven, Schumann, Vivaldi, Bizet) dar şi Jeff Beck, Floyd, Led Zepp, Malmsteen. Un cocktail minunat.

Şi ca să-l observaţi şi pe Tiberiu Soare (it’s all about bodylanguage):

Mie mi-a plăcut, nouă cu felicitări, domnule Teodorescu (ştiu că citiţi).
Posibil să fie încă un spectacol de Crăciun. Nu rataţi!

LE: Aici aveţi finalul de ieri. Cu Soare dirijând aplauzele. Genial.