Vârfurile aripilor păsărilor albe de pe tapel
– Luăm şi căsuţa?
– Da.
– Şi sertarele?
– Da.
– Şi toate jucăriile?
– Da.
– Şi cărţile?
– Da.
– Şi biblioteca mea?
– Nu.
– De ceeeee?
– E prinsă în perete. N-am cum.
– Şi tapelul?
– Tapetul, Irina. cu T.
– Ta-pet. Dar eu vreau să zic tapel.
– Nu, tapetul nu putem să-l luăm.
– Dar îmi plăcea…
– Şi mie, dar e doar un tapet.
În dimineaţa asta, m-am trezit în camera Irinei. Pe peretele din faţa mea, literele pe care voia să le poată vedea şi noaptea. Cuvintele s-au cam amestecat. În dreapta, peretele cu tapetul cu păsări albe. Pus de mine şi de Valu. De două ori. Fără masă de tapet, pe jos, pe folie. Cu vârfurile aripilor păsărilor albe ca reper. Pus prima oară fără amorsă. Găsit a doua zi pe jos. Vălurit, ca o sculptură abstractă, costisitoare şi inutilă. Smuls de pe pereţi. Înlocuit cu acelaşi model, bine amorsat de data asta. Niciodată spălat cum trebuie. Mereu stropit de acuarelele Irinei, pe care a învăţat-o Ioana să picteze cu stropi.
În dimineaţa asta, în această casă, doar vârfurile aripilor păsărilor albe mai erau la locul lor. Şi “tapelul” va cădea, peste câteva zile. Tânăra care se mută aici vrea să spargă ziduri. Să facă arcade. Nu-i plac camerele mici, adăpostite, pe ai căror pereţi zboară păsări albe între nori pufoşi.
Irina e acum la buni. Şi vrea acasă. Acasă înseamnă însă un maldăr de cutii şi lemne dezmembrate. De mâine, începem operaţiunea despachetarea. Ca Irina să poată veni acasă.
Pe curând, de dincolo. Din casa la a cărei fereastră nu mai doarme nicio pisică.
Related Posts
Tags
Share This
Va asteptam cu drag sa postati aventuri din noua casa . Deoarece orde vei sta tu cu Irina va deveni repede “acasa”.
Va imbratisam.
* oriunde , scuze
Sa va fie noua casa ” acasa”!:)
Numai bine!
Cu asa o mama, oriunde e acasa! Noua casuta sa aiba nori pufosi de vata de zahar tapetati pe peretii printesei. Mult succes!
Biiiiiiiiig hug!
Și spor.
Si noi va tinem pumnii sa reusiti sa va despachetati toate cutiile si sa ramaneti si cu nervii intacti daca se poate! La mine n-a fost cazu’! Mi-a trebuit o vacanta dupa episodu’ mutat. Mai ales ca la mine a coincis si cu episodul nascut. A fost un balamuc intreg!
Tu Ada pari insa ceva mai sanatoasa la scufitza decat mine! Asa ca o sa treci cu bine! Spor!
o sa fie si greu, dar o sa fie si fun sa decorati frumos casutza. incet, incet, ca nu va zoreste nimeni… spor la treaba 🙂
un post frumos si trist, de lasat in urma si de luat de la capat. mult succes. e adevarat ca omul sfinteste locul, pacat doar ca nu mai e nicio pisica…