Vremea hortensiilor
Am locuit o perioadă în mansarda unei case destul de pricopsite, pe o străduță liniștită din zona fabricii Adesgo. Era mai degrabă un pod decât o mansardă, compartimentat în două camere cu ferestre ce dădeau pe un hol lung, cu o scară în spirală și o bucătărie improvizată. Pe hol aveam aragazul mic pe care gătesc și azi și o masă rotundă la care mâncam. În loc de șifonier, mutasem în dormitor un cuier vechi, cu oglindă, pe ale cărui coarne stăteau foarte bine pălăriile mele. Dormitorul era cea mai mică încăpere. Mai intraseră în el un pat de o persoană (mai mult lung decât lat) și o noptieră, pe care țineam o veioză și o iconiță. În camera “mare” aveam biroul cumpărat de tata și o canapea portocalie, după care încă oftez. Cărțile și cd-urile le-am înghesuit într-o bibliotecă veche, lăsată acolo de proprietara mansardei. Mitzul (pe atunci pui) se pitea în spatele cărților și întotdeauna reușea să dărâme cele două volume din Frații Karamazov când dădea să iasă.
Locuința aceea avea un aer boem, de vacanță la munte, la cabană. Pentru cei mai înalți dintre musafirii mei, era un soi de casă de păpuși, presărată cu capcane. Fusese probabil locuința servitorilor, dar pentru mine, în 2001-2002, a fost “acasă”. Vara mă topeam de cald, iarna mi-a înghețat boilerul și a crăpat, a inundat iremediabil pereții de pe casa scării. Când m-am hotărât să stau acolo și să încălzesc casa, am descoperit că dacă puneam mere și busuioc pe sobă, cele două cămăruțe ale mele miroseau divin. În vara următoare, am descoperit în grădina vecinei mele (o pictoriță despre care se spunea că e cam nebună) câteva tufe de hortensii uriașe, albastre. Nu mai văzusem așa ceva niciodată. Globurile de petale erau superbe, am primit de la ea câteva și le-am pus în glastre improvizate din rebuturile de la Curtea Sticlarilor (am avut eu o întreagă colecție). În serile acelei veri, mă-mbătam cu mirosul florilor de regina nopții, crescută haotic printre cărămizile care pavau curtea. Mitzul avea locul lui la fereastră, mă urmărea cu privirile de când intram în curte și când plecam mă petrecea până dispăream după colțul străzii… Tinerețe…
Ieri, la florăria Iris de pe Câmpineanu, am văzut din nou hortensii albastre. Și nu numai albastre. Multe flori ciudate, dar superbe. Pe astea le-am fotografiat și le-am luat cu mine.
Prea frumoase ca să le lași în urmă.
Related Posts
Tags
Share This
Si eu iubesc hortensiile, cu pasiune, ca si floarea soarelui dealtfel. Mi-am imaginat intotdeauna o nunta decorata cu hortensii albe si frunze de iedera. Oriunde am locuit mi-am cumparat o hortensie, ma facea sa ma simt acasa caci in gradina mamei sunt doua tufe imense sub care ma ascundeam cand eram mica. Ce amintiri frumoase mi ai trezit…
Aveau hortensii si la ghiveci:) Daca-ti mai trebuie una in colectie.
Niste flori tocmai bune sa-ti faca dimineata frumoasa.
Buna dimineata frumoasa, Ioana:)
whoaa, ai gasit mei la florarie 🙂
Mei?
multumesc de amintirile tale de poveste.
tare colorate si parfumate, si multa tinerete dulce concentrata in ele…
Cu drag. O sa mai scriu si despre celelalte case.
Da hortensiile is superbe.
Mansardă pe străduţă liniştită, scări în spirală, mere şi busuioc pe sobă, hortensii şi regina nopţii? Tu ghiceşti cumva în suflet?
Draga Andreea, ma bucur de aceasta reintalnire; virtuala(si sper ca esti bine);
ultima-reala- avusese loc la Bancp()ost, mai tii minte?
…………………………………………….
am admirat si eu florile si mai ales noul spirit de la florarie; ai putea scrie despre premiul super-expus in vitrina si primit de ei de la BREASLA? anca at.
Despre ce premiu e vorba? Era o jumatate de manechin imbracat intr-o pereche de jeans infloriti – la propriu. Cred ca am o poza si cu ala:)
right;
acela era CHIAR premiul primit de brand-ul lor…
avea si adidas in pseudo-picioare;
din pacate, azi disparuse(schimba saptamanal vitrina); aparusera in premiera sezoniera…minunile numite tuberoze/chiparoase, aducandu-mi din adancurile memoriei tandre amintiri(asa mirosea vara in dormitorul bunicii).Felicitari pentru dulcele&tonicul peisaj matinal…
Il am si pe ala, o sa-l pun in galerie:) Dar nu prea mai avea flori in ele. Iubesc chiparoasele!