Dragostea în vremea holerei
” It is life and not death that has no limits.”
Dacă vă place Marquez, cu siguranţă vă va plăcea şi filmul făcut după romanul său, Dragostea în vremea holerei. Javier Bardem este perfect pentru rolul pe care îl joacă (Florentino Ariza) – l-aţi mai văzut în “Vicky Cristina Barcelona”.
Benjamin Bratt e un ticălos fermecător.
Cât despre Giovanna Mezzogiorno (Fermina), nu auzisem de ea până sâmbăta asta, dar e frumoasă şi joacă bine.
Mi-a plăcut gândul că un bărbat poate iubi o femeie preţ de 53 de ani (desigur, Florentino se culcă între timp cu 622 de femei) fără să renunţe la speranţa că într-o zi va fi cu ea.
Nu sper că există astfel de bărbaţi şi în viaţa reală, dar e plăcută măcar ideea că se poate iubi aşa.
De văzut, nu necesită batiste. Cântă şi Shakira.
Astazi, Donald are ziua de nastere. Cine doreste, sa vina la noi, la petrecere. Avem tort, lumanari! Mai vrem doar un cor, ca sa cantam “la multi ani”.
La multi ani, Donald:)
din pacate, parerea mea e exact inversa. cine l iubeste pe marquez si l a citit cu tot sufletul si cu toti porii, gaseste cam prea dezarticulat, trunchiat si dublu neverosimil (adica o data cam mult) acest film. personajele sunt toate lipsite de culoare, nici bardem nu reuseste sa faca mare lucru, iar pe bratt l a facut ticalos regizorul, si nu scriitorul. fermina e si ea decolorata in acest peisaj din care au fost decupate halci intregi, din nevoia de a “potrivi” filmul la standardele obisnuite, de 105 pana la max. 125 min. atmosfera nu e pastrata, cel putin din punct de vedere al acestui suflet, asa cum a vazut el cartea. era si foarte greu, admit. cred, asadar, ca cei care au citit cum se cuvine cartea, nu vor gasi o prea mare bucurie in film. iar cei care n au citit o, nu vor fi indemnati s o faca. din partida asta, ies castigati numai cei care vor sa bifeze un marquez pe repede si cu un model vizual stabilit (d)inainte.
Perfect de acord cu Ana, am preferat cartea (ca mai intotdeauna). Si Bardem mie nu mi-a placut.
Well, mie mi-a placut si pe mine m-a facut sa vreau sa citesc cartea. Probabil frumusetea ramane in ochii aluia care priveste. Da, nu stiu nici un film care sa bata cartea pana acum.