One must make one’s own happiness! Deliberately!

23 Mar 2011 by

Așa cum am promis, încep de azi să scriu despre momentele din timp pe care le avem în comun, eu și voi. Și pentru ca lucrurile să aibă cap și coadă, încep cu cel de la care am preluat ideea. Se numește Skip.

Pe Skip Colby l-am întâlnit într-o cameră de chat, undeva la începutul anilor 2000, pe vremea când MIRC-ul și Undernet-ul erau la fel de firești ca și cafeaua de dimineață (uneori diminețile începeau la ora 15 și se sfârșeau spre ora 6).  Nu am stat niciodată față în față, dar i-am admirat hotărârea de a-și trăi viața frumos, chit că asta însemna să plece din Buffallo într-o vacanță în Noua Zeelandă, să-și viziteze prietenii de pe chat. Skip este născut în 1918, a trecut prin războaie și povești de dragoste ca-n filme, a avut o căsnicie care a ținut câteva decenii bune și acum își umple vremea cumpărând rochii pentru balurile de absolvire ale stră-strănepoatelor și jucându-se cu bebelușii familiei, cum numai un bunic de 93 de ani mai știe. Zilele trecute, a primit protezele auditive care îi permit să audă extraordinar de bine. Cu un simț al umorului care-l caracterizează, Skip mi-a povestit (pe facebook, da?) că i le-au dat în rate, pe patru ani, ceea ce la vârsta lui i se pare o nebunie din partea Asigurărilor, dar, treaba lor…

Cu ce se mai ocupă Skip? Face sport, se roagă, participă la marșuri ale veteranilor, e un personaj în permanentă mișcare, înconjurat de o familie foarte numeroasă și de prieteni împrăștiați pe tot globul. Din toți cei cu care stăteam la taclale acum un deceniu și mai bine, am rămas în contact doar cu Skip și cu o indoneziancă fantastică, numită Priya Tuli. Ce treabă am eu cu oamenii ăștia, o să ziceți. Skip a scris o carte pe care o trimite oricui în lume, o carte scoasă la imprimantă, ce e drept, dar plină de povești cu tâlc. Sunt lecții învățate de el de-a lungul vieții, despre oameni, despre relații, despre felul în care funcționează familia. Spre rușinea mea, la una dintre numeroasele mele mutări, Cartea lui Skip s-a pierdut, ori, mai bine zis, eu am pierdut-o, pentru că acum nu mai dau de ea pe nicăieri. Dar n-am să uit dimineața aceea în care am ținut plicul cu Cartea lui Skip și felul în care îmi tremurau mâinile de nerăbdare să-l deschid mai repede. Skip nu uită să mă întrebe ce mai fac. Niciodată. De toate sărbătorile îmi scrie, și nu texte seci cu “May all your Christmases be white”, așa cum poate ar fi de așteptat. Se bucură să mă vadă online. Îmi povestește în cuvinte puține ce mai face și cum îi merge,mă-ntreaba de “Irene” și știe că urmează să vină și Lia.

Imediat după divorțul meu, Skip mi-a trimis un mail pe care l-am citit de multe ori. Eram furioasă. Și capabilă să-mi recunosc furia doar în fața lui dr. G – care deja nu se mai sperie de astfel de ieșiri și în fața unui american de 90 de ani. Il transcriu aici, pentru că sunt sigură că Skip nu se supără (e două noaptea la ei acum, nu-l pot întreba, dar îl cunosc destul de bine). Așadar:

“I’m very sorry to hear of your divorce as divorce always reflects heart ache which is often so indelible that it persists and persists.
Your anger , from your letter, is aimed a little at yourself as you say “I am contemplating my failure”.  Andreea,  YOU were not to blame!!  Mother Nature is partly at fault as Nature is only interested in the preservation of the species and NOT in anyone’s happiness.  Nature’s control of hormones is designed to make lovers BLIND!!  Your hubby did not change,  his nature was always that way! Mother Nature just wouldn’t allow you to see it until your duty of propagation was accomplished.   It happens with EVERY couple!!!  Unless you deliberately develop some common interest other than “romance” to take over when the bloom fades, happiness is doomed.  The many divorces prove the point.  But YOU are not to blame! You are victim of a system designed
the guarantee that the species will survive but not necessarily be happy.  One must make one’s own happiness!!  Deliberately!
HOW?
1)….Understand the system
2)….Be VERY careful when choosing a mate….don’t let Nature trick you!
a)  Make sure you LIKE him.. His habits (cleanliness,. etc.)
How he treats his mother
How he treats you, in public as well as in private
How he treats authority, laws, etc.
His use of profanity
His faith (more important than you think)
b)  It is more important to fall in LIKE than to fall in LOVE.  Anyone can fall in love: Nature sees to that.
c)  Discuss this thoroughly with prospective spouse as chances are poor if he does not agree.
d) Together decide or find something that you enjoy doing together.
Dancing
Working for some charity
Etc.
Forgive my preaching, Andreea.  I do so for several reasons:
1)  I was happily married for 63 years so I’ve “been there, done that”
2)  I have always been fond of you as a good friend and your happiness is dear to me.
3)  You should not remain single for long,  you have too much to offer and deserve happiness.
4)  You need to forgive yourself and your hubby as the burden of anger is self-destructive
5)  Life is not over, in fact, the best part is just beginning.

I hope you’ll continue to keep in touch often.  I’m doing very well for a 90-year-old and, since I lost my
love 8 years ago, I keep busy working with a group of Alzheimer’s victims.  This may look like a kind deed but, in truth,
it satisfies my need to be useful.  The opposite of feeling “useful”  is feeling “useless” and that is the road to oblivion.
Love,     Skip”
Love you, too, Skip!
Thanks!
Skip scrie aici.

Related Posts

Share This

16 Comments

  1. ceska777

    Wise young man! Fiindca in spirit Skip e mereu tanar. Si cu asta he played mother nature a trick!

  2. Foarte interesant, am sorbit cuvintele, cata dreptate are.

  3. alina

    Minunat personaj, ce noroc sa ai asa un prieten!

  4. gabriela

    E genial,ar trebui tradus si afisat la Starea civila!

  5. Ana

    Wow, mulţumim.

  6. dori

    Frumoasa poveste! Eu cred ca o sa revin din cand in cand la acest post, sa recitesc scrisoarea lui Skip!:)

  7. mama lui andrei

    da nu-i asa ca tradus nu ar mai “suna” la fel?

    • ceska777

      Cred ca Ada ar gasi cuvintele potrivite sa sune bine si in romaneste! Numai sa vrea aia sa il afiseze……..

  8. Cat de mult mi-a placut ce a ti-a scris si cat de logic mi se pare totul!
    Si totusi… daca intradevar natura ne face orbi pana cand procreem…parca mi-e teama sa-mi doresc un copil. Cine stie ce as putea vedea cand deschid ochii…

    • ceska777

      Ai dreptate dar probabil ca si dragostea de mama e oarba: stii vorba cu cioara……

  9. carmen

    wow 🙂 si ce frumos iti descrie cum sa “il citesti” pe viitorul partener.

    felicitari ca ai cunoscut si ai alaturi ca si prieten un astfel de om.

  10. Skip e un intelept. Multumesc ca ni l-ai prezentat!

  11. AndreeaM

    Multumesc ca-l “imparti” pe Skip si cu noi! Mi-a placut tare mult ce-a scris! Tie, o sarcina usoara pe ultima suta de metri si o viata implinita alaturi de cei dragi. Pupici (inca) din Moscova

  12. Monica

    Foarte frumos si intelept ! Mi-ai luminat ziua, aveam intr-adevar nevoie sa citesc asa ceva.

    Te imbratisez.

  13. Ma bucur daca va e de folos sau v-a facut sa zambiti.

  14. to fall in Like… Doamne, câtă înţelepciune!
    Thanks for sharing! 🙂

Trackbacks/Pingbacks

  1. Farewell! | In joaca - […] Skip am mai scris aici.  Am un nod în gât. Dumnezeu să-l odihnească și să-l ajute să o regăsească pe May,…
css.php Privacy Policy